Ne place sau nu, clădirile în care funcționează multe dintre unitățile de învățământ de la sate sunt adevărate capsule ale timpului. Adică locuri în care te simți ca acum zeci de ani, și nu în sensul pozitiv. În ciuda aspectului îngrijit, tipic primei zile de școală, unitățile din mediul rural au multe lipsuri și probleme pe care numai în anii '90 le regăseam. Școlile din satele Poiana și Siminoc sunt doar două exemple în care timpul s-a oprit.

Dincolo de emoții, bucurie și curiozitate, prima zi de școală înseamnă, pentru mulți elevi, părinți și profesori, un moment în care realitatea îi lovește din nou în față și realizează că învățământul în România este sinonim cu întoarcerea în timp, mai ales când vine vorba despre mediul rural. Dacă în orașe există numeroase unități de învățământ cu echipamente și dotări de ultimă oră, în sate, clădirile care găzduiesc școli arată precum capsule ale timpului. Condițiile de care beneficiază elevii în aceste clădiri se aseamănă cu cele pe care le aveau în urmă cu 20 de ani. Spațiile înghesuite, mobilierul vechi, lipsa sistemelor centralizate de încălzire și a terenurilor de sport compun o parte din peisajul pe care îl regăsim în foarte multe școli din satele constănțene. Printre unitățile de învățământ în care timpul s-a oprit în loc se numără Școala Primară din satul Poiana, care aparține din punct de vedere administrativ de orașul Ovidiu. De îndată ce îi treci pragul, ai senzația că te-ai întors în anii '90, când investițiile în școli se rezumau la o mână de var pe pereți. Cei 59 de elevi ai școlii învață în trei săli foarte mici. Ce-i drept, copiii au ore în două ture, dimineața și după-amiaza, așa că nu se poate vorbi despre suprapopulare. Însă nici prea comod nu le este. Lipsa spațiului nu este singura problemă. În spatele aspectului destul de îngrijit și decent, tipic pentru un început de an școlar, se ascund crăpăturile din pereți acoperite de var proaspăt, mobilier foarte uzat și grupuri sanitare în care nu prea ai vrea să intri.

ȘCOALA NOUĂ, DOAR O MACHETĂ PE UN PERETE DETERIORAT

Peste tot miroase a vechi și a lipsă de investiții majore. În afară de renovări și recondiționări timide, se vede că nu s-a mai făcut nimic în școala din Poiana. Iar autoritățile locale sunt perfect conștiente de lipsa condițiilor demne de secolul actual. De altfel, chiar au întocmit un proiect de construire a unei clădiri noi, care va cuprinde o școală primară și o grădiniță. Afișul cu macheta viitoarei construcții este pus pe unul dintre pereții actualei clădiri. În ceea ce privește lucrările de construcție, primarul din Ovidiu, George Scupra, spune că ele vor începe, cel mai probabil, în primăvara anului viitor și se vor finaliza în toamna lui 2017. „Clădirea va fi construită în aceeași curte cu școala veche. Va avea forma literei „U”, într-o aripă a construcției fiind școala, iar pe cealaltă aripă va fi amenajată grădinița. După finalizarea construcției, vrem să demolăm școala veche, ridicată în urmă cu aproximativ 50 de ani, și să amenajăm un teren sintetic de fotbal”, a declarat Scupra. Prezent la festivitatea de începere a anului școlar, președintele Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu, a promis că va aloca fonduri pentru acest proiect. Totuși, până când va fi dată în folosință noua clădire, copiii vor învăța în condiții demne de anii '90 și vor înfrunta frigul crâncen de iarna viitoare.

CONDIȚII CA ACUM ZECI DE ANI, DAR „A FOST ȘI MAI RĂU”

La aproape 35 de kilometri de satul Poiana întâlnim o altă școală în care timpul pare că a înghețat. Este vorba despre clădirea în care învață elevii din clasele primare din satul Siminoc, ce aparține de orașul Murfatlar. În acel loc am întâlnit un spațiu la fel de înghesuit și care emană același miros de vechi. Aspectul este îngrijit, dar se vede că peste clădire au trecut foarte mulți ani. În fiecare dintre cele patru săli există câte o sobă de teracotă, ceea ce ne duce cu gândul la faptul că o centrală termică sau orice alt sistem centralizat de încălzire este un vis frumos în zilele friguroase. Totuși, trebuie să fim conștienți că odată a fost mai rău. Primarul din Murfatlar, Valentin Saghiu, ne-a arătat unde se aflau WC-urile (pe care le-am putea numi, fără exagerări, haznale) care funcționau pe post de grupuri sanitare, înainte ca Primăria să amenajeze unele noi în interiorul clădirii. După vizitarea celor două școli, alături de alte două unități de învățământ din județ, președintele CJC a spus doar că „mai sunt multe de făcut”. A promis că va aloca bani pentru reabilitarea și construcția școlilor, însă, ca de obicei, nu știm cât, când și cum. Nu ne rămâne decât să așteptăm și să sperăm...

JUDEȚUL CONSTANȚA, NOTA 3,23 PENTRU ASIGURAREA ACCESULUI LIBER LA EDUCAȚIE

În fiecare an, la începutul școlii, discutăm despre problemele cu care se confruntă școlile din județul nostru, care nu au apă, canalizare, condiții decente pentru elevi. Asociația Elevilor din Constanța (AEC) a lansat a doua ediție a Indexului accesului la educație al elevilor din județul Constanța, un studiu care măsoară gradul și modul în care autoritățile locale și-au îndeplinit obligațiile legale în vederea asigurării unui acces gratuit, echitabil și universal la educație pentru toți copiii, în anul școlar 2015 -2016. Ținând cont de mai multe criterii, printre care asigurarea de alocații bugetare pentru investiții, derularea deinvestiții majore, reparații capitale sau consolidări, acordarea și cuantumul burselor școlare, asigurarea pazei unităților de învățământ, sprijinirea participării la concursuri școlare sau activități recreative, dar și alte criterii, tinerii au oferit note fiecărei unități administrativ-teritoriale. Tinerii au solicitat informații de interes public de la cele 70 de primării, însă concluziile care au rezultat arată că județul nostru stă foarte prost înceea ce privește situația învățământului. În urma efectuării mediei tuturor notelor obținute de unitățile administrativ-teritoriale, prin adunarea punctajelor/indicator, putem spune că județul Constanța a rămas corigent la capitolul asigurării liberului acces la educație, media obținută fiind de 3,23. Nota maximă obținută de o primărie îi aparține comunei Cobadin, care în urma adunării punctajelor defalcate a însumat o notă de 7,33. Municipiul Constanța a obținut media 6,09, însă sunt și numeroase localități care nu au primit note de trecere în urma indexului realizat de elevii de la AEC.