Expoziţia documentară „Securitatea - instrument al dictaturii” a fost deschisă, ieri, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), prezentând publicului aspecte din activitatea de peste patru decenii a Securităţii, care era „braţul înarmat al partidului”, cum se şi spunea, cu ardoare şi mândrie, pe vremea comunismului. În cadrul manifestării au fost expuse principalele metode şi tehnici de urmărire şi de reprimare, modalităţile de cenzură şi de confiscare a corespondenţei, ascultarea convorbirilor telefonice, filaje, dirijarea informatorilor. Au fost arătate, de asemenea, atribuţiile unor direcţii şi servicii implicate în menţinerea regimului comunist, documente din arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) cu privire la mişcarea de rezistenţă anticomunistă, construcţia Canalului Dunăre - Marea Neagră, represiunea extremă în coloniile de muncă şi formele de urmărire şi de control al populaţiei din regiunea Dobrogea.

Pe parcursul manifestării a rulat, în regia lui Nicolae Mărgineanu, filmul documentar realizat de CNSAS, „Supravegheat de Securitate în anii ’70 - ’80”, pe care tinerii prezenţi la eveniment, pasionaţi de istorie sau doar călăuziţi de curiozitate, l-au urmărit cu atenţie, fascinaţi de noile informaţii dobândite.

La acest eveniment inedit au participat coordonatorul ştiinţific de proiect din cadrul CNSAS, Cristina Anisescu, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, Filiala Constanţa, Paul Andreescu, profesorul universitar de la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Ovidius” Marian Cojoc, directorul MINAC, Gabriel Custurea, şi muzeograful MINAC Delia Roxana Cornea.

DECANTAREA ADEVĂRULUI... „Targetul nostru este tânărul, care nu ştie aproape nimic despre această perioadă ori cunoaşte doar partea nostalgică, transmisă fie de la părinte, fie din alte surse. De asemenea, un al doilea target este adultul, care nu cunoaşte toate atrocităţile şi formulele prin care Securitatea încerca să manipuleze. Acest proces pare a fi încă prezent în sistemul nostru de gândire şi de reprezentare şi acest lucru vrem să-l subliniem prin expoziţia realizată. Nu este suficient să loveşti, să închizi, să recurgi la represalii extreme, să constrângi cu arme invizibile. E bine ca tinerii să înveţe şi să cunoască această parte urâtă şi să nu o repete, este de neconceput o repetiţie şi acest lucru o spun victimele, cărora ar trebui să le acordăm mai mult spaţiu de discurs şi mai multă înclinare către cercetare. Documentele nu sunt explicite întotdeauna şi atunci victima este cea care poate elucida”, a declarat coordonatorul ştiinţific de proiect din cadrul CNSAS, Cristina Anisescu.

Fostul deţinut politic Paul Andreescu a împărtăşit publicului amintirile sale din perioada comunistă şi a prezentat câteva documente care dovedesc că Securitatea a fost activ pe urmele sale.

„Sunt un om ca toţi ceilalţi pe dinafară, pe dinăuntru mai puţin, excepţia e că am fost arestat la 17 ani, după ce terminasem Liceul „Mircea cel Bătrân”, seria cu 10 clase. În 1956, am fost arestat pentru că făceam parte dintr-o organizaţie, să zicem, anticomunistă. Securitatea a încercat să ne catalogheze ca fascism de tip legionar, nici nu ştiam de legionari atunci, dar i-am întâlnit în închisoare şi aşa am aflat mai multe despre ei. Am fost condamnat la cinci ani de detenţie. După cinci ani, nu m-au eliberat, că nu eram reabilitat, au susţinut ei, şi m-au trimis la Rubla, cu domiciliul forţat pentru încă doi ani, după care m-au suplimentat încă cinci luni. Am scăpat cu Amnistia Generală din 1964. Povestea nu s-a terminat aici, au urmat altele. Aveam o altfel de viaţă decât ceilalţi, Securitatea fiind foarte activă pe urmele mele”, a mărturisit Paul Andreescu.

Expoziţia a fost deschisă în premieră în anul 2013, la Palatul Parlamentului. Documentarea, cercetarea, prelucrarea şi selectarea documentelor, inclusiv design-ul, sunt un concept al CNSAS-ului. Proiectul a fost realizat de către coordonatorul ştiinţific de proiect din cadrul CNSAS, Cristina Anisescu, şi colegii săi, în calitate de co-organizatori: Cipriana Moisa, Denisa Budeancă, Mihaela Negru şi Liviu Burlacu.