Directorul agenţiei militare ruse de spionaj, temuta GRU, general-colonelul Igor Sergun, a murit subit, la vârsta de 58 de ani, a anunţat Kremlinul, luni, fără alte precizări cu privire la cauza, momentul decesului sau alte circumstanţe. Potrivit agenţiei de stat Tass, Sergun a murit duminică. Preşedintele rus, Vladimir Putin, care este citat prezentând condoleanţe în acest comunicat, afirmă că ”şeful Direcţiei Generale de Informaţii şi-a dedicat întreaga viaţă servirii partiei şi forţelor armate”.

Igor Sergun a preluat postul de la generalul Aleksandr Şliahturov, care a demisionat în 2011, la vârsta de 64 de ani. Succesorul lui Sergun nu a fost anunţat încă. Decesul său are loc în contextul în care agenţiile clandestine, paramilitare şi de spionaj din Rusia joacă un rol esenţial în punerea în aplicarea unor decizii-cheie ale politicii lui Putin, la rândul său, un fost şef al agenţiei interne de spionaj, Serviciul Federal pentru Securitate (FSB, fost KGB). ”Sergun a fost o persoană extrem de importantă în relansarea GRU, o agenţie care se confrunta cu probleme grave, atunci când a preluat-o, la sfârşitul lui 2011”, a scris, luni, Mark Galeotti, profesor la New York University, o adevărată autoritate în domeniul aparatului rus de securitate. GRU, aflat anterior în subordinea Statului Major General al Forţelor armate ruse, este suspectat că a jucat un rol central în cadrul operaţiunii secrete de preluare a controlului asupra peninsulei ucrainene Crimeea, la începutul lui 2014, când militari mascaţi, în ţinute de camuflaj şi înarmaţi au apărut brusc în întreaga peninsulă de la Marea Neagră. Unii analişti şi oficiali occientali cred că agenţia a contribuit, de asemenea, la coordonarea şi supervizarea insurgenţei în estul Ucrainei, unde un conflict între separatişti pro-ruşi şi forţe guvernamentale s-a soldat cu peste 9.000 de morţi, de când a izbucnit, în aprilie 2014. În pofida unor probe copleşitoare, Moscova a negat în mod repetat că este implicată în estul Ucrainei. Un rus capturat în Ucraina anul trecut a declarat că el şi camaradul său erau ofiţeri activi în cadrul GRU, atunci când au fost prinşi, însă armata rusă a dezminţit acest lucru.

Funcţia de director al GRU l-a plasat pe Sergun pe listele de sancţiuni impuse la începutul lui 2014 atât de SUA, cât şi de UE. Sancţiunile impuse lui Sergun au reprezentat o bună recunoaştere de către Occident a rolului GRU în acest conflict armat, apreciază Michael Kofman, analist specializat în Rusia de la Wilson Center's Kennan Institute, cu sediul la Washington. Operaţiunile din Crimeea şi estul Ucrainei au fost caracterizate de ceea ce experţii numesc ”o resurgenţă a războiului hibrid sau nonlinear de tip sovietic, în care este folosit armament convenţional, dar şi desfăşurări acoperite de trupe, campanii de dezinformare şi războiul cibernetic, pentru a împiedica un adversar să ştie cum să răspundă”. Într-un discurs susţinut în aprilie, la Moscova, Sergun acuza SUA şi pe aliaţii lor de emergenţa grupării teroriste Stat Islamic, ai cărei luptători au cucerit bucăţi vaste din Irak şi Siria şi au recrutat mii de persoane din întreaga lume. Sergun a citat și decizia Washingtonului de a susţine luptători mujahedini afgani în lupta împotriva forţelor armate sovietice, în anii '80, drept una dintre cauzele emergenţei al-Qaida şi altor grupări teroriste.

Citește și:

Militari ruşi, implicaţi în doborârea zborului MH17 în Ucraina

Putin va pleca de la putere în Anul Cămilei

Contul Instagram al ministrului rus al Comunicaţiilor, blocat cu... simboluri tuce