Căderea sondei interplanetare ruseşti Phobos-Grunt, care miercuri a eşuat în înscrierea pe traiectoria de zbor spre Marte, ar putea avea cele mai grave consecinţe în istoria accidentelor spaţiale de până acum, consideră expertul american James Oberg, fost angajat al NASA. Acesta a precizat că la bordul sondei se află şapte tone de combustibil extrem de toxic, tetraoxid de azot şi hidrazină, ceea ce transformă sonda în cel mai toxic aparat căzut vreodată pe Terra. În acest sens, expertul american afirmă că o posibilă catastrofă a Phobos-Grunt ar putea avea consecinţe mult mai grave decât prăbuşirea unui aparat cosmic rusesc, lansat în 1996 şi care a căzut în Anzi sau prăbuşirea satelitului-spion american cu combustibil toxic la bord, doborât întâmplător de forţele aeriene ale SUA, în 2008. Între timp, şansele de salvare a primei sonde interplanetare, lansată de Rusia la 15 ani după un eşec similar, scad de la o oră la alta. În noaptea de joi spre vineri au fost întreprinse mai multe tentative de a obţine date telemetrice ale aparatului. Din păcate, toate au eşuat. Şansele de a salva sonda sunt foarte, foarte reduse, a recunoscut o sursă din cadrul sectorului spaţial rus. Potrivit sistemului american de supraveghere a spaţiului cosmic, din subordinea Comandamentului Strategic al Pentagonului, Phobos-Grunt ar putea cădea pe Pământ în jurul datei de 26 noiembrie.

NORI DE GAZ Astronomii au descoperit nori de gaz care s-au format în primele momente după naşterea Universului, în urmă cu 13,7 miliarde de ani. Compoziţia acestor gaze corespunde cu predicţiile teoretice ale cosmologiei moderne despre originea elementelor din Univers. Astfel, doar elementele uşoare, precum hidrogenul şi heliul, au fost create în momentul producerii Big Bang-ului, teoria acceptată despre formarea Universului. A fost nevoie de sute de milioane de ani pentru ca acest gaz primordial să se condenseze, pentru a forma stele. Până la această descoperire, astronomii au detectat întotdeauna doar metale, un termen care se referă, în astronomie, la elementele mai grele decât hidrogenul şi heliul. Studiul a fost coordonat de Xavier Prochaska, profesor de astronomie şi astrofizică la Universitatea California din Santa Cruz. Astronomii au descoperit cei doi nori de gaze analizând lumina emisă de quasari îndepărtaţi, resturi de stele, cu ajutorul unuia dintre telescoapele observatorului Keck din Hawaii. Fiecare element are o semnătură unică în spectrul luminos şi analiza oamenilor de ştiinţă a relevat doar prezenţa hidrogenului. Savanţii pot să detecteze, cu această procedură, prezenţa carbonului, a oxigenului şi a siliciului. Toate aceste elemente, ca şi heliul, erau complet absente din structura norilor de gaze descoperiţi.

FORMAŢIUNI CIUDATE Astronomii americani au detectat formaţiuni ciudate pe suprafaţa asteroidului cu 2005 YU55, care a trecut, miercuri, la mică distanţă de Pământ. Oamenii de ştiinţă au efectuat observaţii cu ajutorul unui radiotelescop de 70 de metri, instalat la Goldstone. Asteroidul 2005 YU55, de dimensiunea unui portavion mediu, a trecut cu bine pe lângă Pământ, la o distanţă de 325.000 de kilometri de centrul acestuia. Astrofizicienii au presupus că asteroidul are în compoziţia sa molecule de carbon şi de apă îngheţată. NASA intenţionează să obţină informaţii mai detaliate despre structura, suprafaţa, forma, mărimea exactă şi alte caracteristici ale acestuia. Un program NASA pentru detectarea corpurilor cereşti a descoperit 90% din obiectele mari care reprezintă un potenţial pericol pentru Terra.