În condițiile intensificării ofensivei separatiștilor în estul Ucrainei, tot mai mulți oficiali americani se declară deschiși opțiunii de a furniza arme trupelor ucrainene, care altfel nu pot face față insurgenților sprijiniți de Rusia, dar ei se gândesc în același timp la implicațiile politice și militare ale unei asemenea decizii asupra relațiilor dintre Washington și Moscova. ”Nicio opțiune nu este pe masă, dar niciuna nu este exclusă. Discuția este în desfășurare”, a reacționat purtătoarea de cuvânt a Departamentului american de Stat, Jennifer Psaki, după ce cotidianul ”The New York Times” avansa, duminică, posibilitatea ca SUA să furnizeze echipamente militare Ucrainei. ”Nu cred că există cineva care să dorească un război prin procură cu Rusia”, a declarat Jennifer Psaki, folosind o expresie care în perioada Războiului Rece ilustra confruntarea militară indirectă purtată de SUA și URSS prin susținerea părților angajate în conflicte în țările lumii a treia. ”Obiectivul nostru este să schimbăm comportamentul Rusiei. Acesta este motivul pentru care am instituit sancțiuni împotriva Moscovei”, a conchis Psaki. De altfel, și președintele Barack Obama a declarat săptămâna trecută că ”SUA evaluează toate posibilitățile de a izola Rusia, cu excepția unei acțiuni militare”.

Dar, după cum remarcă mai mulți experți, în timp ce SUA fac analize asupra implicațiilor furnizării de echipamente militare trupelor ucrainene, odată cu aceste arme fiind necesară și trimiterea personalului care să instruiască soldații ucraineni cum să le folosească, separatiștii își intensifică ofensiva, sperând la noi victorii, înainte ca armele americane să ajungă acolo.

MANEVRE MILITARE RUSEȘTI Manevre de amploare au început ieri în Districtul Militar Sud al Federației Ruse, nu departe de granița cu Ucraina, la care participă peste 1.700 de soldați și 350 de echipamente militare, menționează Ministerul rus al Apărării. Aplicațiile se vor desfășura pe șapte poligoane situate în regiunea Volgograd, la Stavropol și Krasnodar, în Republica Crimeea, Osetia de Nord și Armenia, fostă republică sovietică din Caucazul de Sud, unde Rusia are o bază militară. Forţele Aeriene ruse vor primi 126 de avioane şi 88 de elicoptere militare noi în cursul anului 2015, a anunţat, ieri, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, precizând că modernizarea Forţelor Aeriene este una dintre priorităţile anului 2015.

MOBILIZARE FĂRĂ DISCRIMINARE Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit ieri cu ambasadorul ucrainean Teofil Bauer, căruia i-a transmis aşteptarea Bucureştiului ca mobilizarea parţială din Ucraina să nu aibă un caracter selectiv şi să se evite abordări discriminatorii inclusiv pe considerente de ordin etnic. Aurescu a condamnat intensificarea violenţelor din sud-estul Ucrainei, evocând și lipsa unor rezultate pozitive la Minsk, la 31 ianuarie. În ceea ce priveşte cea de-a patra etapă a procesului de mobilizare parţială, şeful diplomaţiei a evidenţiat faptul că România urmăreşte îndeaproape modul în care se desfăşoară acest proces şi este în contact permanent, prin intermediul misiunilor diplomatice de la Cernăuţi, Odesa şi Kiev, cu reprezentanţii etnicilor români. Teofil Bauer a dat asigurări că autorităţile ucrainene vor aplica prevederile legale în privinţa mobilizării parţiale cu excluderea oricărei forme de discriminare. Totodată, diplomatul a exprimat aprecierea pentru contribuţia persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina la efortul societăţii şi statului ucrainean de combatere a fenomenului separatist din estul ţării.

La 20 ianuarie, în Ucraina a început al patrulea val de mobilizare militară. Publicaţia ”Zorile Bucovinei” scrie, citând Comisariatul Militar Regional, că aproximativ 2.500 de bucovineni au primit sau urmează să primească ordin de mobilizare. Din 20 ianuarie, în raioanele din nordul Bucovinei în care trăiesc etnici români au avut loc mai multe proteste faţă de mobilizarea parţială. Protestatarii nu au de gând să ia parte la războiul din estul Ucrainei, mai ales că doi dintre conaţionalii lor au murit recent în Donbas, în lupte între forţele militare şi separatişti.

BANI CONTRA PRESIUNILOR SUA vor să aloce milioane de dolari Ucrainei, R. Moldova și Georgiei pentru contracararea propagandei ruse, relatează grupul media rus Sputnik. Proiectul de buget pentru anul fiscal 2015, propus Congresului de președintele Barack Obama, prevede alocarea a 117 milioane de dolari Ucrainei și a 51 de milioane R. Moldova și Georgiei pentru a răspunde la presiunile și acțiunile agresive ruse, a anunțat, luni, Departamentul de Stat al SUA. Bugetul pe 2015 va fi, de asemenea, folosit pentru a contracara propaganda rusă în Europa și Asia Centrală, adaugă Departamentul de Stat. SUA vor să deblocheze în acest scop circa 16 milioane de dolari. Cu aceste fonduri, ce vor fi investite în activități mediatice internaționale, SUA vizează publicul vulnerabil din țările periferice, creșterea sprijinului pentru libertatea de expresie și a jurnalismului independent în regiune și promovarea intereselor SUA în politica internațională, se menționează în proiectul de buget.