Comisia Europeană (CE) va ridica subiectul noilor dezvăluiri privind spionarea comunicaţiilor comisarului european pentru Concurenţă, Joaquin Almunia, de către serviciile de informaţii britanice şi americane cu autorităţile celor două ţări, a declarat, luni, purtătoarea de cuvânt a CE, Pia Ahrenkilde Hansen. Dezvăluirile privind suspiciunile de spionaj fac deja obiectul unor analize în cadrul grupurilor de lucru create împreună cu SUA. „Nu este tipul de comportament la care ne aşteptăm din partea unor parteneri strategici, ca să nu mai vorbim de propriile state membre”, a declarat purtătoarea de cuvânt. Totodată, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, consideră că activităţile de spionaj ale SUA îndreptate împotriva ţării sale sunt inacceptabile. Pe fondul acuzaţiilor de spionaj, mai mulţi membri ai Guvernului de la Ierusalim au cerut intensificarea presiunilor pentru eliberarea lui Jonathan Pollard, un israelian condamnat în SUA pentru spionaj.

FURIA ALIAŢILOR Dezvăluirile privind suspiciunile de spionaj fac deja obiectul unor analize în cadrul grupurilor de lucru create împreună cu SUA. Conform săptămânalului german „Der Spiegel” şi cotidianelor „The Guardian” şi „The New York Times”, numele comisarului european pentru Concurenţă apare pe lista persoanelor şi obiectivelor spionate de serviciile secrete britanice şi americane, alături de companii franceze, ministere germane şi diverse organizaţii internaţionale. Listele cu obiectivele vizate de Government Communications Headquarters (GCHQ), din Marea Britanie, includ sute de numere de telefon şi adrese de email. Printre obiective apar, pe lângă numele lui Joaquin Almunia, o adresă poştală a ministrului israelian al Apărării de la acea dată, Ehud Barak, precum şi o adresă de email înregistrată sub numele de „prim-ministrul israelian”. Pe liste se regăsesc numele unor instituţii şi organizaţii, dar şi a diverse societăţi franceze, precum grupul de armament Thales sau compania petrolieră Total. Printre organizaţiile internaţionale vizate de serviciile de securitate britanice apar Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), UNICEF şi Institutul ONU pentru Dezarmare, precum şi mai multe reprezentanţe diplomatice pe lângă sediul ONU de la Geneva. ONG-ul „Medicii Lumii” se regăseşte în documentele furnizate de Edward Snowden, care nu oferă însă informaţii asupra intensităţii activităţii de spionaj. În multe cazuri, au fost realizate interceptări de probă pentru a se verifica dacă se justifică o acţiune de spionaj în profunzime.

Dezvăluirile pe care Edward Snowden le-a făcut în 2013, cu privire la interceptările operate de către serviciile americane în întreaga lume, au provocat temeri faţă de un adevărat „Big Brother“ atotputernic, în faţa căruia nimic nu mai este privat. În centrul undei de şoc, care a continuat să se propage de la începutul lui iunie, se află un consultant în domeniul informatic, care a devenit, la 30 de ani, un „whistleblower“ solitar, considerat „trădător” de către numeroşi americani. În prezent refugiat în Rusia, după ce, fugit din SUA, tânărul a încredinţat presei, în special cotidianului britanic „The Guardian”, zeci de mii de documente care prezintă detalii despre capacităţile tentaculare ale Agenţiei americane însărcinate cu interceptarea comunicaţiilor, NSA.

SCHIMBĂRI PREA MICI ÎN PRACTICILE DE SPIONAJ Prin intermediul numeroaselor dezvăluiri, lumea a descoperit cu groază amploarea acestor programe de supraveghere informatică ale NSA, vizând „în mod întâmplător” numeroşi cetăţeni americani, spre marea nemulţumire a organizaţiilor americane de apărare a libertăţilor individuale şi vieţii private, care denunţă un adevărat „Big Brother“ guvernamental. Această emoţie l-a determinat pe Barack Obama să promită reforme încă din august, argumentând totodată cu privire la necesitatea acestor programe. „Însă nu va avea loc o schimbare majoră”, preconizează James Lewis, un expert de la CSIS, un grup de reflecţie de la Washington. În contextul în care estimează la 20 până la 25% dintre alegători nivelul „minorităţii zgomotoase” a americanilor care-şi manifestă opoziţia faţă de aceste programe, majoritatea consimte, este el de părere, la aceste încălcări ale vieţii private, în numele securităţii.

Problema este că oamenii nu au înţeles niciodată diferenţa dintre a colecta date şi a le citi. Nimeni nu poate citi 70 de milioane de e-mailuri, dar pot fi folosite maşini pentru a-i identifica pe cei care au legături cu terorismul. Unul dintre programe, introdus în baza faimoasei legi Patriot Act adoptate în 2001, prevede colectarea metadatelor telefonice, obligând operatorii americani din domeniul telefoniei să furnizeze NSA aceste date care includ numerele apelate, ora şi durata apelurilor. Colectarea întâmplătoare de către serviciile de informaţii a comunicaţiilor simplilor cetăţeni americani este cea care a provocat scandalul din Statele Unite şi care a determinat Congresul să încerce încadreze mai bine activităţile NSA. Alt program, cu numele de cod PRISM, care constituie, potrivit NSA, „cel mai important instrument” al său, vizează activităţile pe internet a milioane de persoane din lume, spre marea nemulţumire a giganţilor americani în domeniul internetului, ca Microsoft, Apple, Google sau Facebook. Aceste societăţi îşi exprimă în prezent îngrijorarea cu privire la pierderea încrederii clienţilor lor şi reclamă „o reformare a practicilor guvernamentale de supraveghere la nivel mondial”.

NSA înregistrează totodată, zilnic, datele localizării a sute de mii de telefoane mobile, ar fi ascultat telefoanele unor conducători străini, inclusiv pe cel al cancelarului german Angela Merkel, şi şi-ar fi spionat în mod amplu aliaţii. Aceste dezvăluiri l-au plasat pe preşedintele american într-o poziţie neplăcută faţă de aliaţii săi europeni, faţă de Brazilia sau Mexic, chiar dacă oficiali americani s-au repezit să sublinieze că aliaţii Washingtonului beneficiază în mod direct de informaţiile colectate de către NSA, cu care colaborează în mod aprofundat. Prăpastia se cască în continuare. Presa relata recent că oficialii de la Washington şi Londra spionau platforme de jocuri online ca „World of Warcraft”, de teamă că extremiştii le utilizează pentru a comunica şi a planifica atentate.

REFUGIU ÎN BRAZILIA Fostul consultant al NSA Edward Snowden a declarat duminică, pentru postul de televiziune Globo din Brazilia, că ar accepta azilul politic în această ţară, dar numai dacă autorităţile braziliene nu îi vor cere în schimb să le furnizeze noi informaţii despre operaţiunile de spionaj desfăşurate de serviciile secrete americane. „Dacă Guvernul brazilian doreşte să apere drepturile omului, atunci ar fi o onoare pentru mine să ajung acolo”, a transmis acesta prin intermediul avocatului său. „Dar niciodată nu voi oferi informaţii în schimbul azilului”, a ţinut el să adauge, lăudând totodată Brazilia, pe care o consideră „una dintre cele mai interesante şi mai dinamice democraţii ale lumii”.

Edward Snowden a cerut, în luna iulie, mai multor ţări să-i acorde azil politic, printre acestea numărându-se şi Brazilia. În prezent, el se ascunde în Rusia, într-o locaţie secretă, după ce autorităţile de la Moscova i-au acordat azil temporar pentru un an, în ciuda solicitărilor repetate de extrădare venite din SUA, care doresc să-l judece pentru deconspirarea unui vast program de spionaj electronic folosit de serviciile secrete americane. Din luna noiembrie, Edward Snowden lucrează pentru site-ul VKontakte, o reţea de socializare considerată „o variantă rusească de Facebook”.