SUA vor trimite un crucişător lansator de rachete în Marea Neagră, pentru a asigura în continuare securitatea aliaţilor est-europeni ai NATO, îngrijoraţi de acţiunile Rusiei în Ucraina, a anunţat, marţi, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, contraamiralul John Kirby. ”„Vella Gulf“, un crucişător al US Navy, va intra în Marea Neagră probabil săptămâna aceasta”, a afirmat Kirby. De la începutul crizei din Ucraina, SUA au trimis mai multe nave în Marea Neagră, pentru exerciţii cu nave ale unor ţări riverane din cadrul NATO. Însă Pentagonul a fost nevoit să-şi retragă periodic forţele din cauza Convenţiei de la Montreux, din 1936, care interzice navelor militare ale unor ţări nonriverane să-şi menţină prezenţa în Marea Neagră mai mult de 21 de zile. Fregata „USS Taylor“, care a înlocuit distrugătorul „Donald Cook“ în aceste ape, a părăsit Marea Neagră pe 12 mai. ”Suntem hotărâţi să menţinem o prezenţă maritimă prin rotaţie până la sfârşitul anului calendaristic”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

TEST AEGIS SUA au efectuat cu succes un prim test al sistemului antirachetă Aegis de tip terestru, a anunţat, ieri, Pentagonul. În cadrul testului a fost utilizată o rachetă de tip SM-3 IB, care a interceptat ţinta propusă. Sistemele testate sunt cele care vor fi utilizate în proiectul ”Abordare adaptivă etapizată”, care prevede instalarea unor elemente antirachetă în România, până în 2015 şi în Polonia, până în 2018. Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis vor fi utilizate în planul de creare a unui scut antirachetă NATO în Europa, pentru contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) vor fi instalate la baza de la Deveselu şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

RUSIA A MAI TESTAT O RACHETĂ Rusia a efectuat marţi, cu succes, un test de rachetă balistică intercontinentală de tip Topol, la un poligon în apropierea Mării Caspice, a anunţat Russia Today, citând Ministerul Apărării. Testul a fost efectuat la ora locală 21.08, la poligonul Kapustin Iar, din regiunea Astrahan. Racheta balistică şi-a atins ţinta din sudul Kazahstanului. Racheta de tip RS-12M Topol (cod NATO: SS-25 Sickle) are o rază de acţiune de peste 10.000 de kilometri şi o masă la decolare de 45,1 tone. Ea poate fi echipată cu o ogivă nucleară de 550 de kilotone. Această rachetă, care are o capacitate mare de manevrare şi este uşor de manipulat, poate fi lansată cu ajutorul unei rampe mobile sau fixe.

JURNALIŞTI RUŞI SUSPECŢI Diplomaţia americană a pus la îndoială, marţi, statutul a doi jurnalişti ruşi reţinuţi în estul Ucrainei, acuzându-i că transportau armament în vehiculele lor. Mai mulţi jurnalişti au denunţat arestarea lor de către servicii de securitate ruse, în Crimeea anexată de Rusia, în timp ce Moscova acuză Kievul că a reţinut doi reporteri ruşi în estul Ucrainei. În cel de-al doilea caz, este vorba de jurnalişti ai site-ului rus Life News, arestaţi de militari ucraineni în apropierea oraşului Kramatorsk, provocând furia Moscovei, care cere eliberarea imediată a reporterilor. Site-ul rus Life News menţionează că Oleg Sidiakin şi Marat Zaicenko au fost reţinuţi în timp ce filmau violenţele. Potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat american, Jennifer Psaki, ”serviciile de securitate ucrainene au reţinut indivizi cu acreditări de jurnalist false, emise de republica autoproclamată Doneţk. Jurnaliştii arestaţi transportau în maşinile lor rachete antiaeriene portabile”. Psaki a făcut referire la informaţii de presă sau date obţinute în urma unor discuţii cu autorităţile de la Kiev. Recent, corespondentul cotidianului polonez ”Gazeta Wyborcza” în Rusia, Waclaw Radziwinowicz, a fost arestat în Crimeea, de funcţionari ai SFB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), şi eliberat după şase ore.

CAMPANIE ELECTORALĂ Purtătorul de cuvânt al Guvernului francez, Stéphane Le Foll, i-a îndemnat, marţi, pe alegătorii europeni ”să-şi amintească duminică, în ziua scrutinului unei Europe construite să evite războaiele, că oamenii din Ucraina îşi vor risca viaţa, în aceeaşi zi, pentru a merge la vot”. ”Ce este Europa? Popoare care au ales să depăşească ceea ce este mai rău şi să apere ceea ce este mai bun împreună. Este un proiect unic în lume şi nu spunem acest lucru suficient de des!”, a declarat Le Foll marţi, la un miting la Limoges. ”Este important să amintim totodată că, în timp ce această Europă construită pentru a refuza războaie va vota duminică, oameni din Ucraina îşi vor risca viaţa, în aceeaşi zi, pentru a merge să voteze“, a subliniat purtătorul de cuvânt al Guvernului francez, referindu-se la scrutinul prezidenţial ucrainean de la 25 mai, după luni de criză care a condus ţara pe marginea războiului civil.

MOBILIZARE PENTRU ALEGERI Autorităţile ucrainene vor mobiliza 55.000 de poliţişti şi 20.000 de voluntari pentru a garanta securitatea în timpul alegerilor prezidenţiale anticipate de duminică, de teama unor provocări. Separatiştii din regiunile Lugansk şi Doneţk au promis să împiedice desfăşurarea scrutinului în est. Cu patru zile înaintea alegerilor, după luni de criză politică majoră în care peninsula ucraineană Crimeea a fost alipită Rusiei şi care a condus ţara în pragul războiului civil, pericolul unei anulări a alegerilor pare înlăturat. Occidentalii, protectorii mişcării de contestare care a dus la instalarea la putere, la sfârşitul lui februarie, a autorităţilor actuale, fac din scrutin o etapă crucială pentru rezolvarea crizei ce a degenerat într-un conflict între ruşi şi occidentali, cel mai grav de la sfârşitul Războiului Rece. Moscova, acuzată de Kiev şi de occidentali că trage sforile în est, dezminte orice susţinere logistică acordată separatiştilor şi pune la îndoială legitimitatea unor ”alegeri prezidenţiale organizate în bubuit de tunuri”. Marele favorit, cu peste 30% din intenţiile de vot, miliardarul Petro Poroşenko, ce a devenit popular punându-şi averea în slujba contestatarilor pro-occidentali, a rezumat într-o frază programul său: ”Să se pună capăt celor trei luni de criză cu Rusia”.