Modalităţi de expulzare a cetăţenilor europeni. Ministrul italian de Interne, Roberto Maroni, cere UE să prevadă modalităţi de expulzare a cetăţenilor europeni care nu respectă directivele privind condiţiile de şedere în state UE. Roberto Maroni a făcut această solicitare la Paris, unde a participat la un summit al miniştrilor de Interne, pe tema dreptului la azil şi imigraţiei clandestine. “Există o directivă europeană, cea din 2004, care stabileşte condiţiile în care un cetăţean comunitar poate locui într-o ţară; foarte frecvent, aceste condiţii nu sunt respectate, iar statele UE nu au instrumente pentru aplicarea directivei”, explică ministrul italian de Interne, precizând că a cerut Comisiei Europene să stabilească sancţiuni. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a anunţat, la sfârşitul lunii iulie, o înăsprire a politicii de securitate a Franţei şi desfiinţarea taberelor ilegale ale romilor, atrăgând numeroase critici pe plan intern şi internaţional.

Cele mai mari deportări de la Al Doilea Război Mondial. Parisul a găzduit, ieri, un summit al imigraţiei, la care a invitat numai câteva state, pe fondul controverselor provocate de repatrierea a zeci de romi în România şi Bulgaria. Eric Besson, ministrul francez al Imigraţiei, a invitat miniştri de Interne din Germania, Italia, Spania, Marea Britanie şi Grecia. Şi canadienii au fost invitaţi, în timp ce preşedinţia belgiană a UE a fost adăugată ulterior pe listă. Parisul spera că invitaţii vor oferi susţinere pentru o poziţie comună privind imigranţii fără loc de muncă, pentru ca aceştia să poată fi expulzaţi în ţările de origine, chiar dacă sunt cetăţeni UE. Dintre participanţii la discuţii au lipsit România şi Bulgaria, ţările în care sunt repatriaţi romii din Franţa. În Bulgaria, Guvernul a minimalizat importanţa expulzărilor, aparent temându-se că tensiunile cu Parisul ar putea pune în pericol aderarea la spaţiul Schengen. Însă presa bulgară a criticat decizia Guvernului. Cel mai dur articol a apărut în ziarul “Sega”, care a descris expulzările drept “cele mai mari deportări în masă de după Al Doilea Război Mondial”. Majoritatea analiştilor au condamnat acţiunea Franţei şi au subliniat că aceasta arată că ţări dezvoltate nu pot face faţă problemei romilor. În plus, în loc să caute o soluţie paneuropeană, summit-ul de la Paris contribuie la izolarea romilor. Nici România nu este mulţumită că problema fluxurilor migratorii din UE este discutată şi cu parteneri din afara UE, a declarat, ieri, ministrul român de Externe, Teodor Baconschi.

Avertisment german. Expulzările romilor din Franţa riscă să inspire şi alte ţări europene, dacă nu vor fi condamnate ferm de opinia publică europeană, avertizează presa germană. “Ministrul francez de Interne, Brice Hortefeux, este mulţumit. Doar zeci de mii de persoane au participat la protestele împotriva expulzării romilor. Nu sunt foarte mulţi comparativ cu dezbaterile care au dominat Franţa în ultimele săptămâni. Dar participarea modestă nu înseamnă că majoritatea cetăţenilor aprobă abordarea populistă a administraţiei Sarkozy”, scrie publicaţia “Suddeutsche Zeitung”. “Oficial, încă nu este infracţiune în Franţa să fii rom din România sau Bulgaria. Însă, în practică, Guvernul francez nu mai tratează aceşti indivizi drept cetăţeni europeni care să beneficieze de drepturi fundamentale. Sunt trataţi ca duşmani, ca membri ai unui grup etnic care, susţine Guvernul, declanşează prejudecăţi în societate şi au creat probleme Guvernului”, explică “Die Tageszeitung”. “Romii sunt cetăţeni europeni, în tot spaţiul UE. Acest lucru înseamnă că romii din interiorul UE se pot deplasa liber în orice stat membru UE. În plus, integrarea romilor, oricât de grea ar părea, este o sarcină a tuturor statelor membre”, subliniază “Der Tagesspiegel”.