Preşedinţii taiwanez, Ma Ying-jeou, şi chinez, Xi Jinping, urmează să se întâlnească sâmbătă la Singapore, o premieră în istoria celor două ţări cu regimuri politice potrivnice încă de la sfârşitul războiului civil, în 1949. În pofida unor îmbunătăţiri treptate în ultimii şapte ani, susţinute printr-o cooperare economică tot mai strânsă, relaţiile diplomatice chinezo-taiwaneze sunt marcate în continuare de neîncredere, încă de pe vremea când Mao Zedong proclama Republica Populară China (RPC), în urmă cu 66 de ani. Refugiaţi pe insula Taiwan (fostă Formosa), naţionaliştii din cadrul Kuomintangului (KMT), conduşi de Chiang Kai-shek (1887-1975), şi-au creat atunci propriile structuri politice.

Numeroşi experţi în relaţii între Beijing şi Taipei apreciază că acest summit reprezintă o încercare a Chinei de a promova Kuomintangul - aflat în continuare la putere - în optica prezidenţială din ianuarie. Însă acest pariu este riscant, deoarece numeroşi alegători ar putea să facă formaţiunea taiwaneză - considerată în prezent mai favorabilă Beijingului - să plătească la urne pentru influenţa tot mai mare a Chinei pe insulă. Într-o depeşă a agenţiei China Nouă, Beijingul a prezentat drept o etapă istorică întâlnirea dintre cei doi preşedinţi, care vor schimba puncte de vedere pe tema modului de promovare a dezvoltării relaţiilor paşnice între cele două maluri ale strâmtorii Formosa.

SUA au salutat cu prudenţă anunţul acestei întâlniri. Americanii susţin, în numele stabilităţii regionale, o îmbunătăţire a relaţiilor dintre Taipei şi Beijing, însă cred că apropierea a mers prea departe şi a slăbit Taiwanul, apreciază politologul Jean-Pierre Cabestan de la Universitatea Baptistă din Hong Kong. Kuomintangul, din care provine Ma, se află aproape neîntrerupt la putere în Taiwan de la sfârşitul războiului civil chinez, în 1949. Ma depune eforturi încă de la primul mandat, în 2008, în vederea unei încălziri a relaţiilor, anterior deteriorate, cu China, care consideră în continuare insula ca făcând parte integrantă din teritoriul său. Kuomintagul a purtat, astfel, negocieri comerciale care au condus la semnarea în iunie 2010 a unui acord-cadru de cooperare economică cu Beijingul şi la alte gesturi de deschidere, precum reluarea zborurilor comerciale directe. Însă numeroşi taiwanezi se tem că industria şi agricultura locale ar putea să aibă de suferit de pe urma acestei apropieri. O parte a opiniei publice taiwaneze a devenit, de altfel, ostilă unor relaţii mai strânse cu China, de teamă, în general, ca aceasta să nu exercite o influenţă tot mai puternică asupra insulei. Principala mişcare de opoziţie, Partidul Democratic Progresist (DPP - ostil apropierii de Beijing), favorit în următoarele alegeri prezidenţiale, l-a acuzat miercuri pe Ma, într-un comunicat, că ar căuta să influenţeze votul.

Pe plan diplomatic, Beijingul şi Taiwanul au legat un dialog la nivel guvernamental în 2014. Însă - ca o ilustrare a relaţiilor dificile - Beijingul a respins recent candidatura Taiwanului la noua Bancă Asiatică de Investiţii, apreciind că această ţară, al cărei nume oficial este Republica China, ar putea candida ulterior, sub un nume potrivit.

Citește și:

Avertisment chinez: dacă SUA continuă provocările, un incident minor poate declanşa un război

SUA șicanează China pe teren propriu?!

Navă militară a SUA într-o zonă maritimă revendicată de China

Trei nave de război chineze au acostat, în premieră, în Polonia

Manevre chineze cu muniţie reală în strâmtoarea Taiwan