Decizia Tribunalului Constanța de a respinge solicitarea avocaților președintelui ales al Consiliului Județean Constanța (CJC), Nicușor Constantinescu, de eliberare sub control judiciar pe cauțiune, formulată în dosarul Centrului Militar Zonal (CMZ), a fost suprinzătoare. Asta în condițiile în care, pe de o parte, în dosarul de la București, în care este acuzat că nu a permis Curții de Conturi să controleze documentele RAJDP și nu a eliberat certificate pentru o firmă care dorea să construiască un parc eolian, Curtea de Apel a decis anularea măsurii de arest preventiv, eliberându-l definitiv. Pe de altă parte, la Constanța, în celălalt dosar, în care Constantinescu este învinuit că nu ar fi plătit o factură de aproape 4.000 de lei pentru Centrul Militar Zonal, magistrații Tribunalul au hotărât să mențină măsura arestului preventiv. Practic, instanța a menținut cea mai gravă măsură de prevenție în cazul lui Constantinescu, în condițiile în care apărarea a explicat că acesta s-a întors de bunăvoie în țară și că are nevoie de radioterapie pentru a-și mări șansele să scape de cancerul de nivel 9 din 10 posibile de care suferă. Deși hotărârea Tribunalului nu este definitivă, această decizie contradictorie nu face decât să-i pună în pericol viaţa, pentru că lui Nicuşor Constantinescu nu i se permite astfel să înceapă radioterapia.

SCRISOARE DESCHISĂ Aflat în spitalul penitenciar Rahova, președintele ales al CJC a aflat cu stupoare de decizia de marți a Tribunalului. Într-o scriosare adresată presei, Constantinescu a notat faptul că este ”acuzat, atacat mediatic şi arestat preventiv în ciuda faptului că funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean nu exclude în România statului de drept a anului 2014 prezumţia de nevinovăţie acordată fiecărui cetăţean român”. ”După ce instanţele din România au dispus arestarea mea, în lipsă, în două dosare, cu toate că știau situaţia mea din documentele medicale, de necontestat, puse la dispoziţie de către avocaţii care mă reprezintă, am venit în ţară liber şi nesilit de nimeni. Am făcut acest lucru în ciuda recomandărilor grupului de medici care mă tratau, astfel am considerat că pot suporta un zbor pe distanţe lungi, respectiv din SUA în Europa. Din acest motiv, contestaţia mea depusă la Curtea de Apel Bucureşti a fost admisă, consfinţind eliberarea mea definitiv şi irevocabil”, a punctat Constantinescu. În scrisoarea sa, șeful CJC notează că instanţa de apel a observat că nu sunt probe împotriva sa şi că nici nu s-a sustras justiţiei, motive pentru care i-a fost anulat mandatul de arestare preventivă, în primul dosar. ”Prin urmare, în acest moment mă aflu din nou în situaţia incredibilă din luna august, fiind victima deciziilor contradictorii ale instanţelor din România, chiar dacă acestea judecă în baza aceloraşi documente. Practic, în dosarul de la Bucureşti, s-a dispus eliberarea mea sub control judiciar, iar în cel de la Constanța sunt arestat!? Precizez faptul că aceste dosare au fost trimise la instanţă şi a început judecarea pe fond, încă un motiv pentru care nu văd menţinerea stării de arest preventiv, cea mai drastică măsură de acest gen, prevăzută de noul Cod Penal”, a subliniat Constantinescu.

ȘANSĂ LA VIAȚĂ Președintele ales al CJC a amintit că în dosarul de la Constanţa acuzaţia este cea de abuz în serviciu, pentru faptul că instituţia pe care o conduce a hotărât neplata unui post telefonic, în condiţiile în care, acesta nu mai avea obiect, de vreme ce armata a devenit profesionistă, iar angajaţii CMZ nu mai făceau încorporări. ”În final, fără a mă prevala de acest fapt, vă reamintesc că sunt bolnav de cancer, operat în Statele Unite şi că această măsură preventivă mă împiedică să îmi maximizez şansele de viaţă, cancerul de care sufăr fiind unul agresiv, cu speranţe de viaţă reduse la câţiva ani, în cazul tratării superficiale a acestei boli. Fiind un om politic, vreau să le spun deontologilor, demagogilor de serviciu şi politicienilor de ocazie că abuzul în serviciu, fapta prezumtivă de care sunt acuzat, nu înseamnă corupţie, eu nefiind învinuit în nici un dosar că am pretins şi am primit vreun folos material pentru vreuna din acţiunile mele în calitate de preşedinte ales al CJC”, a conchis Nicuşor Constantinescu.

DNA cere CJC să se constituie parte civilă pentru... salcâmi mâncați de capre

În cadrul ședinţei de Consiliu Judeţean de ieri, vicepreşedintele cu atribuţii de preşedinte al CJC, Cristinel Dragomir, le-a adus la cunoştinţă aleşilor o adresă a DNA Bucureşti în care se solicită Consiliului Judeţean să se constituie parte civilă în cel de-al treilea dosar al preşedintelui ales al CJC, Nicuşor Constantinescu în care el și alte 18 persoane fizice și juridice, prin care RAJDP, angajați ai CJC, un notar public, oameni de afaceri din Constanța, societățile comerciale Rom Coman SRL și STOP SRL și primarul comunei Lipnița, Florin Georgel Onescu sunt învinuite, printre altele, că au încurajat în special copiii, dar și pe ceilalți locuitori ai județului să participe la plantările de copaci. Constantinescu este acuzat de abuz în serviciu, spălare de bani și constituirea unui grup infracțional. Conform calculelor procurorilor, presupusul prejudiciu creat de Constantinescu ar fi de 30 de milioane de lei în dauna CJC și de peste un milion de lei în cea a statului. Dosarul a fost instrumentat de DNA în urma unui raport al Curții de Conturi din 2013. Notificarea procurorilor a fost luată în dezbatere, ieri, de consilierii județeni, care au decis ca acest subiect să fie discutat în ședinţa din 22 decembrie, întrucât Cristinel Dragomir a cerut aducerea unui expert care să constate valoare prejudiciului în acest caz. ”Nu putem lua drept bune calculele procurorilor, în condițiile în care noi am recuperat mult din așa zisele pagube. Cert este că toate aceste constatările din raportul Curții de Conturi în baza căruia s-a realizat dosarul DNA a fost contestat la Curtea de Arbitraj”, a spus Dragomir.

Sechestrul asigurător, respins

Sechestrul pe bunurile lui Nicușor Constantinescu, solicitat în dosarul în care este acuzat că nu a permis un control al Curții de Conturi, a fost respins ieri de Tribunalul București. Magistrații au considerat ca fiind nefondată instituirea sechestrului asigurator pe bunurile președintelui ales al CJC și, totodată, au încuviințat proba cu martorii Richard Turbatu, fratele lui Marian Turbatu (n.r. - denunțătorul din acest dosar), şi Alexander Bonsch.