Atunci când observăm acte de bunătate sau altruism între oameni ne simțim bine, iar psihologii au denumit această stare drept elevare morală - acea stare de căldură și bucurie pe care o simțim atunci când observăm alți semeni care arată compasiune. Oamenii de știință cunosc faptul că această stare, odată declanșată, are efectul de a-i influența pe oameni să se comporte la rândul lor mai altruist, iar acum, un nou studiu contribuie la explicarea acestei stări prin studierea modificărilor survenite în organism, conform unui material publicat de Yahoo! Health. Cercetătorii coordonați de psihologul Walter Piper de la New York University au arătat unui grup de participanți la studiu un clip în care era prezentat un act de compasiune față de o persoană aflată în suferință și un clip cu o situație amuzantă. Ei au înregistrat ritmul cardiac al participanților la studiu pentru a urmări reacțiile declanșate de sistemul nervos simpatic (cel care se ocupă de soluționarea situațiilor de tip „fugi sau luptă“). De asemenea, ei au urmărit și activitatea la nivelul sistemului nervos parasimpatic (cel care induce stările de odihnă, coborând ritmul cardiac). Ei au observat o intensificare a activității în ambele sisteme atunci când subiecții au urmărit clipul ce a indus starea de elevare morală, iar clipul amuzant nu a avut niciun efect asupra sistemelor nervoase simpatic și parasimpatic. Activarea simultană a sistemului nervos simpatic și a celui parasimpatic se produce în situații care implică manifestarea grijii față de semeni într-o manieră prosocială, situații în care organismul trebuie să se mențină alert, așa cum ar fi atunci când avem grijă de copii sau în timpul actelor sexuale.