EGALITATE ÎN DREPTURI ȘI OBLIGAȚII Criza refugiaților din Africa și Orientul Mijlociu este un subiect fierbinte și sensibil. Culmea este că tocmai state ca Olanda și Germania, care au împiedicat intrarea țării noastre în spațiul Schengen, ne cer acum să primim o parte a imigranților. Însă România poate profita de pe urma situației. Nu spunem „nu“ solicitării Uniunii Europene (UE), dar pentru acest ”deranj” trebuie să primim ceva în schimb. Și ce cadou ar fi mai potrivit pentru România decât aderarea în spațiul Schengen. Aceasta este și dorința autorităților de la București, care au un punct de vedere foarte clar în acest sens. ”România trebuie să fie o ţară europeană şi să fie solidară cu tot ceea ce se întâmplă în Europa. Şi dacă suntem solidari la obligaţii, poate statele care acum ne cer să primim refugiaţi nu vor mai amâna intrarea țării noastre în spațiul Schengen”, a spus premierul Victor Ponta, precizând că aceasta va fi şi poziţia Guvernului în negocierile cu statele membre. Prim-ministrul a punctat că nu se pune problema unei condiţionări în a accepta imigranţi doar dacă România va intra în spaţiul Schengen, însă este o situație asupra căreia ţara noastră atrage atenţia. Șeful Guvernului a mai spus că discuţiile interne despre primirea unor refugiaţi de către România sunt aproape de final, susţinând că ţara noastră poate găzdui cel mult 1.500 de imigranți.

CRIZA REFUGIAȚILOR, MOARTEA SCHENGEN Taman când România s-a decis să pună piciorul în prag și să fie mai fermă atunci când își cere drepturile, ideea exclusivistă privind libera circulație în spațiul Schengen pare să dispară. Nu o spunem noi, ci politologul german de origine română Anneli Ute Gabanyi. ”Pentru mine este destul de clar - mai ales după ieşirile lui Viktor Orban (premierul Ungariei, n.r.), şi nu este singurul - că statele suverane din UE nu vor accepta să li se impună nişte politici ale azilului, care nu cadrează cu ideea lor de suveranitate. Va fi extrem de greu. Schengen este mort sau cel puţin Acordul Dublin e mort. Precizarea unor cote de imigranți de către UE mi se pare o soluţie iluzorie”, a spus Anneli Ute Gabanyi. Totodată, aceasta a declarat că premierul german, Angela Merkel, a reacţionat târziu în problema refugiaților. „Germania priveşte întotdeauna primirea azilanţilor sub spectrul propriei istorii din cel de-al Doilea Război Mondial. Acordarea de azil este un lucru foarte important şi în Constituţia germană. Pe de altă parte, birocraţia este enormă aici. Posibilitatea ca odată intraţi în ţară să fie retrimişi înapoi e redusă. Oamenii stau aici cu anii, chiar dacă nu primesc statutul de refugiaţi”, a spus Anneli Ute Gabanyi.