Peisajele de o frumuseţe ireală ale Ostrovului, culorile pitorescului Balcic, cândva reşedinţă pentru Regina Maria a României, şi fascinantele privelişti deltaice de la Mila 23 - şi nu numai - vor putea fi admirate, până la sfârşitul acestui an, la Muzeul de Artă. Astfel, iubitorii de artă din Constanţa şi de pretudindeni, care vor păşi pragul instituţiei de cultură, vor putea să vadă ce au lucrat artiştii constănţeni şi invitaţii lor la cele trei tabere de creaţie care s-au desfăşurat de la sfârşitul lunii august şi până în prima decadă a lui septembrie, mai întâi la Ostrov, apoi, aproape concomitent, la Balcic, în Bulgaria, şi la Mila 23, în „inima” Deltei.

Prima expoziţie care va fi prezentată pe simeze va fi cea a Taberei de pictură şi sculptură mică de la Ostrov, inclusă în proiectul româno-bulgar „Spiritul Dunării în comunităţile portuare”. Expoziţia va fi deschisă la sfârşitul lunii septembrie, la Muzeul de Artă, urmând să fie itinerată pe un... ponton, în portul oraşului Călăraşi, apoi la Ruse, în Bulgaria, transportul realizându-se pe calea apei, cu ajutorul unui remorcher.

„A FOST O ÎNCÂNTARE” „Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Daniel Constantinescu, ne-a susţinut, şi de această dată, nu doar pentru tabăra de la Balcic, care este deja la a treia ediţie, ci şi pentru cea din Deltă. Ideea taberei din Deltă i-a aparţinut tot dumnealui. Noi ne-am gândit la un loc central din Deltă, la Mila 23. A ieşit grozav de bine. Flora, fauna, totul a fost o încântare. Peştele a fost mult, şi în baltă, şi pe masă”, a spus preşedintele Filialei Constanţa a Uniunii Artiştilor Plastici din România, pictorul Aurelian Broască.

Dacă la Ostrov au participat artişti din Călăraşi, Constanţa şi din Bulgaria, iar la Balcic, plasticienii de la malul mării au creat alături de cei din Bucureşti, Târgovişte, Timişoara, Tulcea şi chiar Turcia, la Mila 23 au participat doar tomitanii. Ei au luat pulsul Deltei, iar succesul primei ediţii a taberei de la Mila 23 va fi reiterat, anul viitor, alături de alţi colegi din ţară.

După ce s-au întors acasă cu caietele pline de schiţe, artiştii doresc să păstreze secretul asupra activităţii de documentare şi de creaţie, astfel încât nicio fotografie „de lucru” nu a fost încă făcută publică.