Aproape 30 de milioane de persoane din întreaga Europă folosesc, în prezent, ţigări electronice, arată un studiu apărut în publicaţia ”Tobacco Control”, conform căruia majoritatea utilizatorilor au vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani, fumează în mod regulat şi încearcă să renunţe la acest obicei. Sporirea numărului de utilizatori a condus la o creştere uimitoare a ofertei de ţigări electronice, circa zece noi branduri apărând pe piaţă în fiecare lună. Pe piaţa europeană există în prezent peste 400 de modele de ţigări electronice, majoritatea nefiind niciodată testate. Se estimează, totodată, că până la sfârşitul anului se va ajunge la 1,5 miliarde de ţigări electronice vândute la nivel global.

PARTE A SOLUŢIEI? Boom-ul ţigaretei electronice a atras avertismente serioase din partea comunităţii ştiinţifice. Unii specialişti americani susţin necesitatea mai multor cercetări despre potenţialele riscuri şi beneficii ale e-ţigărilor. De asemenea, 129 de medici, epidemiologi şi alţi experţi din 31 de ţări au trimis o scrisoare deschisă Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în care solicitau agenţiei Naţiunilor Unite să menţină o atitudine fermă în ceea ce priveşte intenţia sa de a impune reglementări stricte pentru ţigările electronice. Scrisoarea a venit ca o replică la o altă scrisoare, trimisă luna trecută de 53 de experţi, în care se cerea OMS să nu înscrie ţigările electronice pe lista produselor pe bază de tutun întrucât ar fi ”parte a soluţiei în lupta împotriva fumatului”.

Ţigareta electronică este un dispozitiv ce funcţionează pe bază de baterii şi furnizează senzaţii similare celor date de nicotină, evitând, aparent, efectele cancerigene ale tutunului ars. Folosirea sa a contribuit indiscutabil la reducerea consumului de tutun, însă fumătorul ar trebui să recurgă la ţigareta electronică pentru a-i fi mai uşor să se lase de fumat şi nu pentru a înlocui ţigările clasice. Franţa este ţara care are cele mai înaintate demersuri de a limita folosirea ţigaretei electronice. Există un proiect de lege pentru ca dispozitivul să fie comercializat numai prin farmacii, iar rezervele de lichid să fie eliberate numai cu reţetă.

O DEPENDENŢĂ ÎNLOCUITĂ CU ALTA Potrivit statisticilor Observatorului francez pentru Droguri şi Toxicomani (OFDT), ţigareta electronică a provocat o scădere fără precedent, de 7,6%, a cantităţii de tutun comercializate în Hexagon, în 2013. Chioşcarii francezi, singurii care au voie, prin lege, să comercializeze tutun, au vândut 47,5 miliarde de ţigări, cu patru miliarde mai puţin decât în 2012. Un sondaj de opinie efectuat pe 2.000 de persoane cu vârste între 15 şi 75 de ani, realizat la sfârşitul anului 2013, a confirmat succesul impresionant de care se bucură e-ţigările printre francezi. Totodată, între opt şi nouă milioane de francezi le-au încercat deja. Circa un milion le folosesc zilnic, iar jumătate dintre aceste persoane suplinesc, de fapt, tutunul şi nu au de gând să se lase de fumat. Această variantă poate avea efecte aproape la fel de grave precum tutunul la nivelul plămânilor. Institutul Naţional de Prevenţie şi Educaţie pentru Sănătate (Inpes) a demarat, din luna ianuarie, o cercetare pe circa 15.000 de persoane cu vârste în 15 şi 75 de ani, pentru a obţine dovezi asupra consecinţelor pe care ţigara electronică le poate avea asupra sănătăţii.

SUBSTANŢE NOCIVE ”Plăcerea fumatului, fără pericole pentru sănătate”, aşa cum se promovează cele mai multe mărci de ţigări electronice, nu reprezintă adevărul. Atunci când se încălzeşte, e-ţigara produce ”un fum“ artificial. Producătorii îl prezintă ca fiind un abur inofensiv, însă, în realitate, este vorba despre un aerosol, adică un amestec al unor picături extrem de fine de diverşi produşi chimici. Lichidul folosit poate fi aromatizat cu tutun, pară, mentă şi chiar cu tiramisu. Există versiuni cu sau fără nicotină, însă, indiferent de parfumul folosit, gazul produs de e-ţigări conţine formaldehidă. Aldehida formică sau formaldehida a fost încadrată, de curând, pe o listă de substanţe interzise, având efect cancerigen demonstrat. Apoi, unele modele de ţigări electronice emit o substanţă toxică, numită acroleină, utilizată ca gaz toxic în Primul Război Mondial. În compoziţia anumitor mărci de ţigări electronice au fost descoperite şi urme de metale potenţial toxice, cum sunt plumbul, nichelul şi cromul. Centrul german pentru cercetare împotriva cancerului a publicat, în luna aprilie, un raport ce confirmă prezenţa moleculelor toxice în ţigările electronice şi care avertizează asupra pericolelor ”fumatului electronic pasiv“.

Fiindcă nu există încă reglementări stricte cu privire la comercializarea ţigărilor electronice în Europa, nu putem fi siguri că indicaţiile sau ingredientele înscrise pe etichetă sunt de încredere. De altfel, în cadrul studiului francez s-au constatat diferenţe de până la 70% între nivelul de nicotină înscris pe etichetă şi cel prezent, de fapt, în lichidul ţigării electronice. Unele studii asociază formaldehida cu o formă specifică de cancer la nivelul foselor nazale. Cantităţile de formaldehidă observate în ţigările electronice sunt, în unele cazuri, similare cu acelea din ţigările clasice.