Ministerul Sănătăţii (MS) a lansat, ieri, campania naţională de informare privind efectele nocive ale tutunului, în contextul în care numărul fumătorilor a crescut în ultimii trei ani, în special în rândul tinerilor, iar procentul persoanelor care au încercat să renunţe la fumat a scăzut. Campania naţională de informare ”Spaţii publice fără fumat” are ca obiectiv creşterea gradului de informare în rândul populaţiei cu privire la efectele nocive ale fumatului asupra sănătăţii generale. Secretarul de stat Alin Ţucmeanu a declarat că MS a refinanţat în 2014 programul ”Stop Fumat”, prin care toţi fumătorii care doresc să combată această dependenţă beneficiază de tratament gratuit. El a precizat că o altă modalitate de combatere a depedenţei de tutun este interzicerea fumatului în spaţii publice.

”Susţin iniţiativa de modificare a Legii nr. 349/2002, care interzice total fumatul în spaţiile publice”, a spus Ţucmeanu. În contextul discuţiilor recente privind impactul pe care reducerea consumului de tutun l-ar putea avea asupra bugetului de stat, directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Paul Anghel, a subliniat faptul că sănătatea populaţiei nu are preţ, combaterea dependenţei de nicotină fiind, în opinia sa, mai importantă decât ponderea la bugetul de stat a taxelor şi accizelor aplicate produselor din tutun. România se situează în continuare pe locul al doilea, după Grecia, în ceea ce priveşte ponderea populaţiei afectate de expunerea la fumul de ţigară în spaţiile publice şi are rata cea mai mare de expunere din spaţiul comunitar la reclame care au ca temă consumul de tutun. Un alt aspect îngrijorător subliniat de statisticile europene este faptul că, în România, populaţia cu venituri scăzute, care are dificultăţi în a-şi plăti facturile, a înregistrat un număr mai mare de fumători în anul 2014, faţă de 2011, în timp ce, în ţările europene, procentul fumătorilor în rândul acestei categorii sociale a scăzut. Totodată, numărul românilor care au încercat să se lase de fumat a scăzut cu 11% în anul 2014, faţă de 2011, în contextul în care celelalte state membre UE înregistrează un trend ascendent.