INFECŢII AMELIORATE După medicina bazată pe preparate naturale şi medicina chimică, etape importante în dezvoltarea ştiinţelor medicale, se profilează o nouă abordare: tratamentul unor maladii prin introducerea unor bacterii utile în organismul uman. Studii recente au arătat că sănătatea noastră depinde în mod esenţial de populaţia de bacterii existente în intestin. Aceste bacterii, care trăiesc în simbioză cu organismul uman, au roluri extrem de importante în desfăşurarea metabolismului, având, astfel, o influenţă fundamentală asupra stării de sănătate. Tulburarea echilibrului la nivelul microbiomului duce la dezechilibre, uneori foarte grave, ale diverselor funcţii ale corpului. Noile abordări terapeutice urmăresc rezolvarea unor probleme de sănătate prin introducerea în intestin a unor bacterii ”bune”, pentru a restabili echilibrul microbiomului. În această categorie intră administrarea de preparate probiotice sau metoda mai recent testată a transferului de materie fecală, metodă ce s-a dovedit utilă în combatarea infecţiilor cu Clostridium difficile, o bacterie patogenă rezistentă la antibiotice, întâlnită mai ales în mediul de spital, la pacienţii trataţi cu antibiotice orale. Numai în SUA, această infecţie provoacă 14.000 de decese, anual.

O versiune mai elaborată a acestei metode a fost testată de Trevor Lawley şi colegii săi din cadrul Institutului Wellcome Trust Sanger din SUA. Aceştia au cultivat, izolat şi identificat diferite specii de bacterii din materia fecală provenită de la şoareci sănătoşi şi au constatat că o anumită combinaţie de şase specii, dintre care trei erau necunoscute anterior oamenilor de ştiinţă, poate trata cu succes infecţia cu C. difficile la şoareci. Combinaţia de şase bacterii nu doar că aduce microbiomului specii care îi lipsesc dar şi stimulează prolifererea unor alte specii de bacterii cărora C. difficile le inhiba creşterea.

TRATAMENT NEINVAZIV Alţi cercetători au mers mai departe, experimentând folosirea unor bacterii modificate genetic pentru a trata maladii cronice din categoria bolilor inflamatorii intestinale. Nathalie Vergnolle, din cadrul Institutului Naţional de Sănătate şi Cercetări Medicale din Franţa, a pornit de la faptul că una dintre cauzele inflamaţiei la acest nivel este activitatea unei enzime numite elastază, care degradează proteinele ce conferă elasticitate peretelui intestinal. Inflamaţia este asociată cu reducerea nivelului unei alte proteine, numite elafină, care inhibă activitatea elastazei. Cercetătorii francezi au modificat genetic bacterii din speciile Lactococcus lactis şi Lactobacillus casei, echipându-le cu gene care codifică sinteza elafinei şi au administrat aceste bacterii unor şoareci ce sufereau de boli inflamatorii ale intestinului. Rezultatul a fost remarcabil: intestinul şoarecilor a căpătat un aspect aproape normal iar nivelul proteinelor care indică prezenţa inflamaţiei a scăzut până la valori normale. Rămâne ca metoda să fie testată în cadrul unui studiu clinic pe pacienţii cu afecţiuni inflamatorii intestinale. Dacă tratamentul va funcţiona, va fi o mare speranţă pentru cei ce suferă de boli inflamatorii intestinale precum maladia Crohn sau colita ulcerativă, boli cronice, chinuitoare, incurabile în prezent.