Uniunea Europeană (UE) este îngrijorată că traficanţii de migranţi ar putea deschide o nouă rută către Italia, dinspre Albania, în cazul închiderii frontierelor în Balcani, afirmă oficiali europeni. Premierul albanez, Edi Rama, a participat la mini-summitul găzduit duminică de preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker. Însă Italia, o ţară aflată în prima linie a migraţiei în sudul Uniunii, pe ruta maritimă dinspre Libia, nu a fost invitată la această conferinţă a Balcanilor.

Aproximativ 500.000 de oameni, inclusiv numeroşi sirieni şi irakieni, dar şi asiatici, au ajuns în Grecia, pe ruta maritimă dinspre Turcia, în primele zece luni ale lui 2015, potrivit unor date UE. Cei mai mulţi au trecut în Macedonia, în calea lor către Germania, pe ruta care trece prin Croaţia sau Ungaria. Însă Ungaria şi-a închis frontierele, alte state se gândesc la măsuri similare, iar zeci de mii de migranţi sunt blocaţi în Balcani, în condiţii meteorologice care se înrăutăţesc. Ruta pe mare către Italia, deşi barată de munţii dintre Grecia şi Albania, ar putea oferi un drum mai rapid, dar mai periculos.

Austria, Albania, Bulgaria, Croaţia, Germania, Grecia, Macedonia, România, Serbia, Slovenia şi Ungaria au convenit duminică, la Bruxelles, să coopereze încă de luni pentru a încetini afluxul de migranţi către Europa pe ruta din Balcani, relatează ”La Libre Belgique”, prezentând principalele măsuri. Site-ul ziarului belgian precizează că este vorba despre principalele puncte ale declaraţiei comune de duminică, adoptată la finalul mini-summitului de urgenţă, catalogat drept o conferinţă a Balcanilor şi care reia principalele propuneri prezentate de preşedintele CE.

Este vorba despre îmbunătăţirea schimbului de informaţii, zilnic, anunţarea deplasării migranţilor pe ruta din Balcanii Occidentali şi evaluarea nevoilor de susţinere, împiedicarea deplasării refugiaţilor dintr-o ţară în alta fără ca a doua ţară să fie informată, îmbunătăţirea condiţiilor de primire a migranţilor, prin creşterea capacităţilor, pentru a atinge 100.000 de locuri în Grecia (50.000) şi în Balcanii Occidentali (50.000). Grecia a acceptat astfel să creeze, cu ajutorul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), 30.000 de locuri în centre de primire, până la sfârşitul anului. Într-o a doua fază, 20.000 de locuri urmează să fie create prin plasare la familii şi în locuinţe cu chirie subvenţionate de UNHCR. Celelalte 50.000 de locuri urmează să fie create de-a lungul rutei Balcanilor, în coordonare cu ONU. Acordul prevede, de asemenea, o colaborare strânsă cu instituţii financiare internaţionale precum Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), în vederea susţinerii eforturilor financiare ale ţărilor vizate, înfruntarea fluxului de migranţi prin asigurarea unei capacităţi complete de înregistrare, cu utilizarea la maximum a datelor biometrice, în cooperare cu agenţiile europene pentru schimbul de informaţii.

Liderii prevăd totodată să-şi intensifice eforturile la nivel naţional pentru a repatria migranţi care nu au nevoie de protecţie internaţională, în cooperare cu Agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor externe FRONTEX. Ei urmează de asemenea să acţioneze împreună cu CE şi FRONTEX pentru o consolidare a cooperării în vederea readmisiei în ţări terţe şi să-şi intensifice cooperarea în special cu Afganistanul, Bangladeshul şi Pakistanul. Se vizează și o mai bună gestionare a situaţiei la frontiere, prin finalizarea şi implementarea planului de acţiune dintre UE şi Turcia anunţat la ultimul summit UE, pe 15 octombrie, o mai bună combatere a traficului de persoane şi a călăuzelor, prin consolidarea acţiunilor cu ajutorul INTERPOL, FRONTEX şi EUROPOL, o mai bună informare a migranţilor şi refugiaţilor cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le au, precum și monitorizarea implementării acestor angajamente o dată pe săptămână, în coordonare cu CE.

VIOLENȚE LA KOLN Peste 10.000 de persoane au participat duminică, la Koln, la o contramanifestaţie faţă de un miting al grupării xenofobe „Huligani împotriva salafiştilor“, care s-a făcut cunoscută anul trecut, în urma unor revolte urbane în acest oraş din vestul Germaniei. Aproximativ 1.000 de persoane au participat la mitingul organizat de gruparea „Huligani împotriva salafiştilor“ (Hooligans gegen Salafisten, HoGeSa), intitulat ”Koln 2.0 - paşnic şi fără violenţă împotriva extremismului islamist”. Confruntări violente au izbucnit între huligani, dintre care mulţi sunt înregistraţi ca neonazişti, şi contramanifestanţi de stânga, în câteva incidente izolate. Poliţia a recurs la tunuri cu apă, pentru a împiedica protestatarii de stânga să înainteze către oponenţii lor politici. Peste 3.500 de poliţişti au fost mobilizaţi la mitingul de duminică de la Koln, al patrulea cel mai important oraş din Germania, dar şi un elicopter şi mai multe tunuri cu apă. Aproximativ patru milioane de musulmani locuiau în Germania în 2008, potrivit ultimelor date oferite de către Conferinţa Islamică Germană, reprezentând 4-5% din populaţia ţării.

Citește și:

Dreptul la azil în Germania, mai greu de obținut

Corpurile a 40 de migranţi, aduse de valuri pe ţărmul Libiei

Liderii UE se întâlnesc astăzi pentru a găsi soluții în criza imigranților

Franța are de tras cu refugiații

Slovenia extinde rolul armatei la frontieră