Acum 100 de ani, la Constanţa, se scria istorie. Dis-de-dimineaţă, urbea era în mare fierbere, pregătirile pentru primirea familiei imperiale a ţarului Nicolae al II-lea erau în toi. Încă de la ora 5.00, cordoane de ordine, formate din militari şi poliţişti, asigurau securitatea. Accesul spre pavilioanele de recepţie se făcea doar pe bază de „invitaţiune” sau „bilete de circulaţiune”, după cum scria ziarul „Independentul Constanţei”, în ediţia din 8 iunie 1914 (conform calendarului iulian, pe stil vechi, vizita a avut loc pe 1 iunie, calendarul gregorian fiind adoptat de România abia în anul 1919, când 1 aprilie a devenit 14 aprilie). Singura vizită oficială a unui suveran rus în România se petrecea cu patru ani înainte ca întreaga familie imperială a Romanovilor să fie asasinată de către bolşevici, pe 17 iulie 1918. Aproape 12 ore au stat pe pământ românesc membrii familiei imperiale: de la ora 10.20 până în jurul orei 23.00.

IAHT CU BORDURI DE AUR Iahtul familiei imperiale „Standard”, negru şi cu borduri de aur, putea fi văzut apropiindu-se de port la ora 9.50. Bricul „Mircea”, „strămoşul” navei-şcoală de azi, care se afla în rada portului sub marele pavoaz, a salutat escadra rusă prin 31 lovituri de tun. Operaţiunile de acostare au fost efectuate „cu o precizie remarcabilă”, sub conducerea căpitanului Eugeniu Botez, alias Jean Bart.

„La orele 10 şi un sfert, puntea iachtului rusesc se leagă de ţărmul românesc”, preciza „Liberalul Constanţei”, iar la 10.20, ţarul Rusiei a călcat pe pământ dobrogean. Primirea a fost emoţionantă, plină de curtoazie, dar nu lipsită de disciplină. „Regele nostru (n.r. Carol I) salută întâiu milităreşte, apoi suveranii îşi strâng mâna călduros şi se sărută de două ori. Ţarul Rusiei sărută mâna M.S. Regina (n.r. regina Elisabeta a României); iar Regina şi ţarina se sărută de două ori pe amândoi obrajii. Principele Ferdinand şi Carol se prezintă milităreşte ţarului, apoi sărută mâna ţarinei”.

ÎMPĂRATUL - BLOND, BRONZAT DE SOARE; ŢARINA - ÎNALTĂ, DELICATĂ Din articol nu lipsesc descrierile. „M.S. Împăratul Nicolae are o figură simpatică, blond, bronzat de soare, cu ochii albaştri. Ţarina e înaltă, delicată, gânditoare. Marile ducese de asemenea slăbuţe, gingaşe. Ţareviciul e palid şi are o privire cam suferindă (n.r. Alexei suferea de hemofilie, o boală ereditară, moştenită de la mama sa).

SPECTACOL GRANDIOS Familia imperială a avut parte de o primire pe măsură, cu specific tradiţional românesc: pâine şi sare. Tava pe care s-a aşezat pâine, inscripţionată cu textul „România 1 iunie 1914” şi „marca oraşului Constanţa”, dar şi solniţa, ambele din aur masiv, au fost dăruite ţarului. Tot din aur era şi crucea pe care Episcopul Nifon al Dunării de Jos i-a dăruit-o, împreună cu o icoană înfăţişându-l pe Sfântul Nicolae, familiei imperiale.

AEROPLANE, PARADĂ MILITARĂ ŞI FOC DE ARTIFICII După Te Deum, dejun şi ceai, pe bulevardul Cazinoului s-a desfăşurat o mare paradă militară. Şase aeroplane - aceleaşi care au zburat şi la sosirea ţarului - au făcut spectacol pe cer „prin virajurile lor îndrăzneţe”. După parade şi un dineu de gală, la plecarea auguştilor oaspeţi, un foc spectaculos de artificii a luminat cerul Constanţei.

O expoziţie care surprinde în imagini vizita familiei imperiale ruse la Constanţa este deschisă până la sfârşitul lunii iunie, la Muzeul de Artă. Expoziţia „Consonanţe istorice româno-ruse. Centenarul vizitei ţarului Nicolae al II-lea la Constanţa 1/14 iunie” este realizată cu documente din arhivele ruse.

PLANURI MATRIMONIALE EŞUATE Vizita ţarului Nicolae al II-lea la Constanţa, a ţarinei Alexandra şi a celor cinci copii ai lor - marile ducese Olga, Tatiana, Maria, Anastasia şi ţareviciul Alexei - făcea parte şi dintr-un proiect matrimonal pus la cale de viitoarea regină a României, Maria, şi ţarină. Acesta viza căsătoria dintre primii născuţi ai celor două familii: marea ducesă Olga şi principele Carol. Ideea fusese discutată în martie 1914, atunci când familia regală din România făcuse o vizită la Sankt Petersburg. Din păcate, marea ducesă nu l-a plăcut pe tânărul principe Carol, gest care a costat-o viaţa, deoarece istoricii spun că, prin această căsătorie, fiica cea mare a ţarului Nicolae al II-lea nu ar fi cunoscut destinul sângeros al familiei sale, asasinată de bolşevici.