Senatul american a confirmat, marţi, nominalizarea lui Antony Blinken în postul de prim-adjunct al secretarului de stat, John Kerry, promovând astfel al doilea francofon şi cunoscător al Franţei la şefia diplomaţiei SUA. Antony Blinken, în vârstă de 52 de ani, este adjunctul consilierului pentru Securitate Naţională al preşedintelui Barack Obama, care l-a nominalizat pe 7 noiembrie în locul lui William Burns, un diplomat de carieră care s-a pensionat. Antony Blinken a sosit la Paris în 1970, împreună cu mama sa, Judith Blinken, recăsătorită cu avocatul Samuel Pisar, un supravieţuitor al Holocaustului. El a locuit pe Avenue Foch, potrivit biografiei publicate de ziarul ”The Washington Post”, care prezintă o viaţă de lux în înaltele cercuri artistice şi politice pariziene. El s-a înscris la Şcoala activă bilingvă „Jeannine Manuel“, o renumită instituţie privată din arondismentul 15, unde a obţinut diploma de Bacalaureat în 1979. Blinken a plecat ulterior să studieze la Universitatea Harvard şi la Şcoala de Drept de la Columbia. Tony Blinken şi-a început cariera publică la Departamentul de Stat în 1993, după care a lucrat la Casa Albă, în timpul preşedinţiei Clinton, în 1994, iar ulterior în Comisia pentru Afaceri Externe a Senatului, din 2002 şi până în 2008. După alegerea lui Barack Obama, el a devenit consilier al vicepreşedintelui Joe Biden, până în ianuarie 2013. Şeful său, John Kerry, cunoaşte şi el bine Franţa, unde a locuit mulţi ani împreună cu părinţii. Cei doi vorbesc franceza. Republicanul John McCain, unul dintre opozanţii săi, îl consideră... necalificat. El i-a reproşat că a fost unul dintre arhitecţii retragerii din Irak, la sfârşitul lui 2011, care a accentuat, în opinia senatorului, problemele în domeniul securităţii şi a condus la haosul actual.

Nominalizarea lui Antony Blinken a creat, în culise, o adevărată bătălie între Casa Albă şi Departamentul de Stat. Diplomaţii au susţinut promovarea numărului 3 de la Departamentul de Stat, directoarea politică a instituţiei, Wendy Sherman.

GATA CU FINANȚELE Barack Obama a promulgat, marţi, legea finanţării statului federal până la 30 septembrie 2015, adoptată sâmbătă seara, după multe ore dezbateri, de către Congres. Bugetul statului federal american pentru perioada octombrie 2014 - septembrie 2015 se ridică la 1.041 miliarde de dolari, în afară de cheltuielile excepţionale (Afganistan, Irak, Ebola, catastrofe naturale), în valoare de aproximativ 1.100 miliarde de dolari. Adoptarea de către cele două camere era necesară pentru ca administraţia federală să nu fie afectată de shutdown, ca în octombrie 2013. Legea finanţelor include cheltuieli numite discreţionare ale statului federal, reprezentând o treime din cheltuielile federale, care vor depăși 3.700 miliarde de dolari în 2015. Celelalte două treimi sunt numite şi cheltuieli obligatorii şi includ pensiile şi alte ajutoare sociale (Social Security).

Pe de altă parte, Obama a interzis, marţi, forarea cu instalaţii de extracţie a gazelor naturale şi petrolului în Golful Bristol din Alaska, pentru a apăra industria turismului şi pescuitul în această regiune sălbatică. Zona a fost exclusă din orice proiect de extracţie de hidrocarburi, pe termen nelimitat. O interdicţie temporară a fost decisă în 2010. Această decizie protejează milioane de hectare în zona de coastă şi terenuri sălbatice. Golful Bristol, situat în sud-vestul Alaskăi, furnizează peste 40% din producţia de peşte sălbatic în SUA. Industria piscicolă din această zonă înregistrează o cifră de afaceri de două miliarde de dolari, potrivit Casei Albe. De asemenea, ea generează 100 de milioane de dolari anual prin turism şi activităţi de pescuit reacreativ. Golful Bristol găzduieşte numeroase specii sălbatice de somoni, vidre, foci, morse, moruni, balene sau orci.