În fiecare zi apar noi evenimente în criza în plină desfășurare care opune două civilizații, cea așezată, blazată a europenilor și cea prigonită de război a imigranților musulmani care bat la ușile... omeniei europene.

Marți, poliția austriacă a anunțat arestarea unui român care transporta în camioneta lui 24 de minori afgani, majoritatea de 16-17 ani, înghesuiți în remorca cu geamurile și ușa vopsite în negru, blocate. Șoferul a fugit, dar a fost prins și arestat.

 Ieri, poliția turcă a anunțat că 11 imigranți presupus sirieni s-au înecat după ce cele două bărci în care se aflau și care au plecat din sud-estul Turciei spre insula elenă Kos s-au scufundat. Zeci de mii de sirieni care fug de conflictul din țara lor au ajuns în această vară pe coasta Turciei la Marea Egee pentru a se îmbarca spre Grecia, poarta lor de intrare în UE. Organizațiile umanitare estimează că, în ultima lună, circa 2.000 de persoane au pornit zilnic din Turcia spre insulele estice ale Greciei, în bărci gonflabile. O ambarcațiune cu 1.800 de imigranți și refugiați din una dintre insule a ajuns marți noapte în portul Pireu, din apropiere de Atena. 

Între timp, autoritățile ungare continuau și ieri să blocheze accesul imigranților în Gara de Est (Keleti) din Budapesta. Circa 600 de bărbați, femei și copii, proveniți în special din Siria, Irak și Afganistan, erau masați în piața din fața gării și în zonele din apropiere, unii așezați direct pe pământ. Alți circa 1.200 sunt grupați în interiorul gării, într-o zonă de tranzit. Mai mulți imigranți au demonstrat de-a lungul liniilor de cale ferată în Gara Centrală (Kobanya-Kispest), determinând intervenția forțelor de ordine. Poliția a transmis că ofițerii săi își îndeplinesc îndatoririle privind controlul vamal respectând pe deplin prevederile Schengen. Forțele de poliție din Ungaria, Germania și Austria desfășoară patrule comune pentru a monitoriza trenurile care merg pe ruta Budapesta - Viena - Munchen. Există, de asemenea, patrule ungaro-slovace care îndeplinesc aceeași sarcină în cazul trenurilor spre Bratislava. Ungaria a primit 50.000 de imigranți numai în august. În Germania, populația se mobilizează în număr impresionant pentru a veni în ajutorul refugiaților sosiți în număr din ce în ce mai mare. Și în Islanda, circa 11.000 de familii oferă găzduire imigranților. Solidaritatea europenilor creștini cu musulmanii aflați în dificultate este impresionantă, însă, deja, bătrânul continent este divizat într-o parte care vine în ajutorul celor aflați în nevoie și o parte care cere soluții la această criză fără sfârșit.

 Din această criză, ca de obicei, au și unii de câștigat. După șocul inițial provocat de apariția crizei, de miile de musulmani care sufocă Europa în disperarea lor, la o privire mai atentă am putea constata și... oportunități de redresare economică sau chiar de prosperitate, după caz, la țările-gazdă. Dacă ar fi să mergem pe teoria conspirației, criza s-a declanșat subit imediat după ce grecii au pus pe jar UE cu dorința lor de a nu se supune regulilor financiare impuse de zona euro. Cine se mai gândește acum la Grecia și la criza financiară când atâția refugiați încurcă, aparent, planurile de orice fel ale politicienilor europeni? Totuși, statele care sunt afectate de afluxul de refugiați vor primi, fără doar și poate, ajutor european nerambursabil pentru a face față cheltuielilor crescute de nou-veniți. Mai departe, fiecare alege ce vrea să facă și să creadă. Pe lista beneficiarilor, la loc de frunte se află și Grecia, prima lovită mai serios de apariția refugiaților. Deja se vorbește de fonduri și pentru francezi, să mai ridice două centre de primire la Calais, iar lista ar putea continua și va continua cu siguranță.