Puţini dintre noi ştiu că Marea Neagră a fost populată de lei de mare în zona Dobrogei. Singurul leu de mare care mai trăiește în județul Constanța se numește John, este cazat la Delfinariul Constanța și nu este nici măcar membru al speciei care a părăsit coasta vestică a Mării Negre. Am aflat de la directorul ştiinţific al Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța (CMSN), Nicolae Papadopol, că până acum vreo 40 de ani, în zona Capului Kaliakra, existau lei de mare. Foci călugăr, mai exact, o altfel de specie decât cea pe care o vedem acum petrecându-şi bătrâneţea la Delfinariul Constanţa. Am avut curiozitatea de a afla cum au ajuns la noi John şi Lorry, cei doi lei de mare care au făcut carieră la Delfinariu. „Situaţia în care ne aflăm acum, de a avea un singur leu de mare, patagonez, are o adevărată istorie. Am avut o pereche de foci, John şi Lorry, provenite dintr-un lot mai vechi, pe care un antreprenor olandez le-a adus în România pentru a fi dresate. Asta s-a petrecut cu mulţi ani în urmă, în 1995. Din opt exemplare, şase au fost retrase şi două au rămas la Delfinariul Constanţa, pentru dresare“, a declarat Papadopol. Experienţele cu dresarea acestor animale au avut loc încă din 1984, în Olanda, când întâmplarea face să fi fost trimis din zona namibiană un exemplar de focă de cap, alături de un exemplar de pinguin sud-african, ce a ajuns la Constanţa cu o navă de pescuit oceanic. „Această focă de cap a trăit mai bine de zece ani la Delfinariu, iar din leii de mare ai olandezului, acum trăieşte doar John. Lorry ne-a părăsit în urmă cu un an, ca urmare a unui cancer generalizat. Şi leii de mare fac cancer, ca şi oamenii“, a explicat Papadopol.

VOM AVEA FOCI?! Pentru că spectacolul oferit de leii de mare a fost apreciat întotdeauna, conducerea CMSN a început demersurile pentru achiziţia unor astfel de animale. Mai ales că John este bătrân şi nu mai poate susţine singur un spectacol, aşa cum făcea altădată. De unde va cumpăra CMSN leii de mare, rămâne de văzut. Directorul ne-a spus că speră ca, într-un an sau doi, CMSN să reuşească să facă acest lucru, spre a ţine companie delfinilor aduşi din China, chiar dacă focile şi delfinii nu sunt prea prietenoşi unii cu alţii. „De fapt, nu se înţeleg deloc, deci trebuie să fii foarte atent şi să nu scapi focile în bazinul delfinilor şi invers, pentru că se sfâşie unii pe alţii. Cel mai mult ar avea de suferit focile, pentru că ele sunt mai puţin agile“, ne-a povestit Papadopol, care a adăugat că CMSN încearcă să achiziţioneze animalele din grădinile şi parcurile zoologice europene. Concret, Delfinariul are în vedere, în primul rând, Grădina Zoologică de la Kaliningrad, ce are un excedent de focă pe toată Marea Baltică. „Sperăm să definitivăm aceste lucruri în aprilie-mai 2014, când există perspectiva deschiderii la Kaliningrad a unei expoziţii privind oferta turistică şi educaţională a complexului, acţiune sprijinită de Consiliul Judeţean Constanţa şi Direcţia Judeţeană de Cultură şi care se va realiza cu sprijinul nemijlocit a partenerului rus, Institutul Oceanologic AtlantNIRO“, a precizat Papadopol.

AU DISPĂRUT... Şi, după atâtea informaţii din prezent şi viitor, a venit şi rândul trecutului, cu întrebarea firească: există foci în Marea Neagră? „Am avut până la nivelul anilor ‘70 focile de Kaliakra sau focile călugăr (Monachus monachus), o specie cu blană, masculul ajungând până la 200 kg, care nu iubeşte zonele civilizate, ci preferă liniştea plajelor izolate sau ariile marine mărginite de stânci, faleze înalte şi grote. Această focă a dispărut de pe coasta românească şi cea bulgărească în jurul anilor ’70. Ea, de fapt, nu a populat niciodată ţărmul românesc, ci doar a făcut, ocazional, campanii de pescuit la nord, în zona gurilor Dunării, fiind capturată în pescuitul de sturion. Există câteva exemplare împăiate în urma acestor capturi, care se găsesc în colecţia Muzeului „Grigore Antipa” de la Bucureşti, precum şi în fondul muzeistic al Institutului Eco-Muzeal Tulcea. La Varna, Institutul de Cercetări Pescăreşti are în muzeul său un exemplar superb, de aproximativ 250 kg, provenit dintr-o colonie care a populat zona Capului Kaliakra“, a povestit Papadopol. Directorul CMSN menționează că o notă specială arată că astfel de exemplare se găsesc în Mediterană şi destul de rar în zona coastelor Greciei, Italiei, Spaniei, în locurile ferite de vizitatori, de turişti, în zonele cu grote şi stânci. O populaţie mai bogată au întâlnit-o navele româneşti de pescuit oceanic în zona Mauritaniei, în Baia Levrier, la sud de Capo Blanco. „Personal, în toate voiajele pe care le-am făcut în sud-estul Atlanticului, în aria marină a Namibiei şi în sudul Africii, m-am întâlnit cu cârdurile de focă de cap, pe care le capturau aproape toate navele de pescuit din zonă. Evident, erau capturi accidentale, odată cu capturile de stravrizi. Toate erau înecate, deci moarte, din cauza prinderii în sacul traulului (năvod marin de mari dimensiuni, în formă de sac, destinat pescuirii în larg, în locuri cu mult peşte - n.r.). Însoţeau întotdeauna traulul la virare, înotând puternic în dreapta sau stânga sacului de traul şi atacând cu violenţă peştii care încercau să scape din ochiurile plasei de pescuit sau pe cei încurcaţi în aceasta. În general, în mare se întâlnesc exemplare de masculi care hoinăresc aiurea spre a veni, în perioada de vară australă, la reproducere, la ţărm, dar nu toţi, pentru că pentru obţinerea unui „harem” se dau bătălii teribile între masculii concurenţi“, ne-a destăinuit Papadopol.

ŞI TOTUŞI... De ce au dispărut focile din Marea Neagră? Directorul şfiinţific al CMSN precizează că pescuitul industrial a avut un efect distructiv asupra evoluţiei lor, dar a contat cel mai mult ofensiva factorului antropic pe plajele din Bulgaria şi România, plaje amenajate şi înţesate, astăzi, de hoteluri. „Focile de Kaliakra evită prezenţa omului în preajma locurilor pe care le frecventează. Aşadar, au plecat din zonele pe care le populau, s-au izolat şi putem spune că au dispărut de aici. Totuşi, specia lor se mai poate găsi pe coasta turcească, în Marea Mediterană, în Oceanul Atlantic şi Mauritania“, ne asigură directorul științific al CMSN, Nicolae Papadopol.

Doctorul în ichtiologie Nicolae Papadopol, director știinţific al CMSN și fost director de cooperare și strategie la Marea Neagră în cadrul Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare Marină Constanța, Este unul dintre putinii cercetători români care au participat la o expediție în Antarctica. Amplele sale cercetări s-au axat în principal pe populațiile de pește oceanic.