Ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, a anunțat ieri că Ungaria a decis pregătirea de planuri pentru construirea unui gard metalic pe un segment al frontierei cu România, în contextul crizei imigranţilor. ”Măsura este necesară pentru că traficanţii de persoane care tranzitează Serbia îşi schimbă rutele, existând probabilitatea să se îndrepte spre România. Gardul ar urma să înceapă de la punctul frontierei dintre Ungaria / Serbia / România şi să continue pe o distanţă rezonabilă, dacă presiunea migraţiei se mută spre România”, a explicat Szijjarto.

Guvernul ungar a decretat, ieri, stare de criză, din cauza imigraţiei în masă, în două judeţe din sudul țării. Măsurile pentru judeţele Bacs-Kiskun şi Csongrad au intrat în vigoare ieri, de la orele 12.30 - 13.00. Ungaria şi-a înăsprit legislaţia împotriva migraţiei ilegale, astfel că, de la miezul nopţii de luni spre marţi, traversarea ilegală a frontierelor ţării este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu trei ani de închisoare şi expulzarea din ţară. Traficanţii de persoane riscă pedepse mai dure decât înainte, între zece şi 20 de ani de detenţie. Conform noii legislaţii, avarierea gardului de la frontieră este o infracţiune care se pedepseşte cu închisoarea sau expulzarea. De asemenea, Guvernul poate decreta stare de criză din cauza imigraţiei în masă, pentru o perioadă de până la şase luni. Parlamentul va dezbate în curând un proiect care oferă armatei prerogative speciale în vederea protejării frontierei alături de poliţie şi biroul pentru imigraţie, după decretarea stării de criză din cauza imigraţiei. Parlamentul urmează să voteze legislaţia în ultima săptămână din septembrie.

FĂRĂ SANCȚIUNI FINANCIARE Preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, nu a făcut nicio propunere privind sancţionarea financiară a statelor care se opun cotelor obligatorii pentru imigranţi, afirmă purtătorul de cuvânt al Executivului UE, reacţionând astfel la declaraţii ale ministrului german de Interne. ”A introduce o astfel de condiţionalitate ar însemna revizuirea sistemului bugetar multianual european şi nu este un lucru luat în considerare acum”, a precizat Mina Andreeva. Germania este favorabilă sancţionării prin reducerea fondurilor structurale ale ţărilor care se opun cotelor obligatorii privind primirea refugiaţilor, a afirmat ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, precizând că susţine o propunere în acest sens a preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker.

Miniştrii de Interne ai statelor UE nu au ajuns la niciun acord privind distribuirea a peste 120.000 de imigranţi conform unor cote obligatorii. O nouă reuniune va avea loc pe 8 octombrie. În schimb, s-a stabilit relocarea în statele membre a 40.000 de imigranţi extracomunitari cu statut de refugiat ajunşi în Grecia şi Italia. Vicepremierul Gabriel Oprea a transmis, la Consiliul JAI, că România va participa la mecanismul de relocare şi va prelua 1.705 solicitanți de azil din Italia și Grecia, precum și încă 80 de persoane din afara UE, dar nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii de către CE.