„Apărarea patrimoniului național e o chestiune de siguranță națională”, iar „bogățiile subsolului îi aparțin statului român”, susține istoricul Ioan Piso, profesor emerit la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Invocând aceste motive, acesta a adresat, vineri, o scrisoare deschisă ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, prin care cere să interzică utilizarea detectoarelor de metale de alte persoane decât cele care fac parte din instituțiile științifice. Potrivit lui Piso, în cazul celor care folosesc detectoare de metale în siturile arheologice, dacă s-a scos o piesă din contextul său arheologic, s-a pierdut jumătate din informația științifică.

„Vă rog, domnule ministru, să inițiați un proiect de lege prin care să se interzică definitiv utilizarea detectoarelor de alte persoane decât cele făcând parte din instituțiile științifice specializate, iar de către acestea numai conform eticii profesionale. Fundamentarea ar fi simplă: bogățiile subsolului îi aparțin statului român. Democrația nu înseamnă dreptul neîngrădit de a fura. Nu-mi pasă dacă vom fi pârâți la Bruxelles, de vreme ce apărarea patrimoniului național este o chestiune de siguranță națională”, se arată în scrisoare.

În contextul în care, datorită colaborărilor cu alte state, din ce în ce mai multe artefacte româneşti au fost identificate şi trimise înapoi în ţară, iar „vânătorii de comori” nu par să se lase descurajaţi, deoarece piaţa neagră pentru aceste obiecte este cât se poate de generoasă, iniţiativa istoricului român este mai multe decât binevenită.

„În ciuda eforturilor lăudabile ale unor polițiști, procurori și specialiști în arheologie, un număr imens de piese, imposibil de apreciat, a fost pierdut pentru țara aceasta și pentru știință. Recuperarea brățărilor de aur, kosonilor sau a legilor municipale de la Troesmis a însemnat un mare succes, dar trebuie să ne fie clar că piesele găsite sunt numai niște fărâmituri din tot ce s-a furat. Acestea au putut fi recuperate fiindcă amprenta locului de descoperire era clară. (…) Mereu vezi la televizor câte un „norocos” care a găsit pe undeva câte un tezaur, iar statul îl fericește cu o sumă de bani. Dar dacă nu îl declară și îl trimite în străinătate? Și într-un caz și în celălalt contextul arheologic a fost distrus”, mai scrie Ioan Piso.

Istoricul a precizat că imediat după Revoluție „hoarde de detectoriști au cutreierat întregul teritoriu al țării, beneficiind de atitudinea pasivă sau chiar binevoitoare a autorităților”.