Asociația pentru Protecția Consumatorilor (APC) România prezintă, într-un amplu material, care ar putea fi ”viitoarea catastrofă medicală”, așa cum apreciază chiar un renumit doctor cancerolog francez. În urmă cu un an, în Franţa era adoptată legea cu privire la limitarea expunerii la undele electromagnetice. Atunci a fost începutul recunoaşterii pericolului radio-frecvenţelor asupra sănătăţii. Legea prevede reguli mai stricte privind publicitatea în domeniul telefoniei mobile şi al celorlalte tehnologii fără fir: au fost interzise recomandarea şi vânzarea unui telefon mobil copiilor sub 14 ani. În plus, toate reclamele despre telefoanele mobile trebuie să recomande utilizarea căştilor. De asemenea, a fost interzisă utilizarea reţelelor Wi-Fi în locaţiile destinate activităţilor pentru copii mai mici de 3 ani, iar în şcoli acestea sunt permise doar în spaţii dedicate activităţilor legate de tehnologia informaţiei, se arată într-o informare a APC România. Recomandările din această lege sunt bazate şi pe studiul Institutului Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală (INSERM) din Bordeaux, din mai 2014, care confirmă legătura dintre utilizarea intensivă a telefonului mobil şi apariţia tumorilor cerebrale.

Dar unde începe „utilizarea intensivă”? Şi pentru care tip de utilizatori? Răspunsurile sunt îngrijorătoare, spun cei de la APC. Rezultatele studiului arată că „utilizarea masivă a telefonului mobil - peste 896 de ore pe perioada unei vieţi - este asociată cu dezvoltarea tumorilor cerebrale”. Riscul începe să fie concludent pentru un adult, din moment ce utilizează telefonul mai mult de 15 ore pe lună, timp de 24 de ani. ”La prima vedere, 24 de ani pare o durată puţin alarmantă. Dacă facem însă un mic calcul, vedem că un dispecer dintr-un centru de apel sau oricare manager care vorbeşte 4-5 ore pe zi ajunge la acest plafon critic de 15 ore/lună doar în 3 zile. Matematic, ar rezulta un potenţial risc de Alzheimer după doar 2 ani şi jumătate, deşi, bineînţeles, biologia nu se supune doar unor reguli statistice. Evidenţiez însă că acestea sunt estimările pentru un adult. Se pune deci întrebarea: noua generaţie, care a început foarte devreme utilizarea telefonului mobil, cu cât este mai expusă?”, potrivit documentului citat. Și trebuie luat în calcul faptul că nu avem de-a face cu un singur factor poluant, respectiv telefonul mobil, ci mai sunt şi alte surse de poluare electromagnetică ce emit în permanenţă: antenele GSM, routerele Wi-Fi, staţiile de telefonie fixă DECT etc.

ÎN FAȚA UNEI NEGĂRI! Printre cei mai activi cercetători în recunoaşterea pericolului cauzat de utilizarea intensivă şi nereglementată a acestor tehnologii se află doctorul cancerolog francez Dominique Belpomme, preşedinte al Asociaţiei pentru Cercetare Terapeutică Anti-Cancer, ARTAC. El spune că suntem în faţa unei „negări a realităţii ştiinţifice” care ne conduce direct la o viitoare „catastrofă medicală”.

SIMPTOME Simptomele cauzate de expunerea la câmpurile electromagnetice emise de tehnologiile fără fir sunt foarte variate, potrivit specialiștilor. Printre acestea precizăm: migrene, probleme digestive, dureri articulare, oboseală cronică, confuzie, deficit de atenţie, deficit de memorie. Aceste afecţiuni sunt reunite sub denumirea de electro-hipersensibilitate (EHS) şi sunt dificil de diagnosticat, dar sunt prezente la 1% până la 10% din populaţie. Se estimează un procent de 25% până la sfârşitul secolului.

MĂSURI Sub impulsul acestor semnale de alarmă, sunt ţări care au luat deja măsuri de reducere a poluării electromagnetice la nivel naţional. Dacă în Franţa, precum şi în România, normele de emisie a antenelor de telefonie mobilă sunt fixate la 41V/m, în alte ţări, precum Rusia, Austria, China, Belgia, Luxemburg, Polonia, Grecia, s-au luat măsuri pentru diminuarea acestor valori la 0,3 sau 0,6 V/m, adică de 100 ori mai mici. ”Toate aceste informaţii ar trebui să determine şi în România aplicarea la nivel naţional a „Principiului Precauţiei”, recomandat de UNESCO încă din 2005, care poate fi invocat atunci când un fenomen, un produs sau un proces poate avea efecte periculoase, identificate printr-o evaluare ştiinţifică şi obiectivă, fără însă a se putea determina cu suficientă certitudine gradul riscului”, potrivit președintelui APC România, conf. univ. dr.

Costel Stanciu, citat în comunicat. Nu este pentru prima dată când APC România atrage atenția asupra riscurilor la care populația se expune dacă nu ține cont de unele indicații.