Iubitorii muzicii culte s-au reunit, vineri seară, în sala Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski”, pentru a participa la concert simfonic special, care s-a deschis cu Adagio pentru orchestră de coarde, de Samuel Barber şi s-a încheiat cu Simfonia nr. 1 în Do minor, op. 68, de Johannes Brahms, sub bagheta tânărului dirijor american Andrew Neer. Seara a fost emoţionantă, atât pentru spectatori, cât şi pentru Ghiorghiţă Tănase, care, prin Concertul în Re major pentru violoncel şi orchestră, de Joseph Haydn, a pus punct carierei sale solistice, lăsând locul „celor tineri”, după cum a ţinut să precizeze.

„Cu acest concert de Haydn am debutat în cariera solistică, cu orchestra. Acest lucru s-a întâmplat în 1973. Apoi am cântat în 1974, la concertul absolvenților, la sfârşitul clasei a XII-a, cu orchestra Liceului de Artă din Constanţa, formată și din elevi, dar și din profesori. Dirijoarea era Elena Mateescu, care a fost şi directoare a liceului. Abordam programe foarte bune. Cu acest concert, care de obicei se studiază la Conservator, eu am intrat la Conservator, deoarece în liceu am avut o profesoară foarte bună, excepţională, Galina Stanciu, care a studiat în Rusia, la cea cea mai bună şcoală din lume. Îmi pare rău că, din cauza unor probleme de sănătate, doamna Galina Stanciu nu a putut fi prezentă, în această seară, la concert, deoarece intenţionat am vrut să-mi închei cariera solistică cu acest concert, în prezenţa dumneaei”, a spus, pentru cotidianul „Telegraf”, violoncelistul Ghiorghiţă Tănase.
„ÎNTOTDEAUNA AM CÂNTAT CU SUFLETUL” „Mă bucur că am ajuns la 61 de ani, reuşind să am o activitate concertistică frumoasă, laborioasă, bucurând spectatorii, deoarece întotdeauna am cântat cu sufletul. Trebuie să las şi pe cei tineri să se afirme. Aceste apariţii solistice sunt visul oricărui instrumentist. Este cel mai desăvârşit lucru să ajungi să cânţi în faţa orchestrei, ca solist. Este cel mai greu, dar şi cel mai frumos lucru. Ca să fii solist, trebuie să fii într-o mare formă. Când eram student, studiam de la şase dimineaţa până la zece seara. Nu mă duceam nici la masă. Studiam 16 ore pe zi. Voi mai da recitaluri camerale, cu acompaniament de pian, dar nu voi mai avea apariţii solistice în faţa orchestrei. Am un rol solistic şi în orchestră, unde sunt solist instrumentist, şi execut solo-urile de violoncel”, a mai spus violoncelistul Ghiorghiţă Tănase, care în 1977 câştiga Premiul I la Festivalul Republican de Muzică din Timişoara, surclasându-l pe Marin Cazacu, unul dintre cei mai apreciaţi violoncelişti ai momentului.

Citește și:

„Gala mărțișorului“, în pași de dans

Mărțișor muzical în acorduri de violoncel

Concertul de violoncel și chitară a fost reprogramat