În contextul triplei sărbători a cărții, dreptului de autor și bibliotecarilor din România, vă propuneam din ediția precedentă a cotidianului „Telegraf” să citiți astăzi un amplu interviu oferit ziarului nostru de către directorul Bibliotecii Județene Constanța (BJC), dr. Corina Apostoleanu. Interviul tratează teme precum: condiția bibliotecarului din România la momentul actual, problemele cu care se confruntă biblioteca publică a secolului al XXI-lea, dar și manifestările dedicate celor 85 de ani la înființarea BJC.

Reporter: Care este cea mai mare satisfacție pe care o poate avea un om pus în slujba cărții și a cititorului?

Corina Apostoleanu (C.A.): Satisfacţia cea mai mare este să ştim că utilizatorii Bibliotecii sunt mulţumiţi, că revin la Bibliotecă şi privesc spre instituţie cu respect, dar şi cu drag, că s-au simţit bine la noi „în casă”.

R.: Dar care sunt problemele actuale pe care le întâmpină un bibliotecar?

C.A.: În „breasla” noastră există adesea tendinţa de a spune: lumea nu ştie ce înseamnă cu adevărat un bibliotecar, specialist în ştiinţele informării, mediator al informaţiei - cum suntem numiţi astăzi. Se vede o anume parte a icebergului ori poate nu este considerată chiar o meserie. Bibliotecarii au ieşit oarecum din discreţia lor tradiţională şi sunt astăzi mult mai prezenţi şi în alte medii şi acest aspect este unul cât se poate de bun. Consider că trebuie să existe chiar un pas mai mult: respectul social pentru această categorie profesională, aşa cum se întâmplă în alte ţări europene, de exemplu. Pe de altă parte, din punct de vedere profesional, bibliotecarii trebuie să fie din ce în ce mai pregătiţi. Tehnologia nu mai permite ca lucrurile să se întâmple altfel. Ca să poţi informa corect, trebuie să fii, la rândul tău, la zi cu ce se întâmplă în varii domenii. Iată de ce spuneam anterior: denumirea de specialist în ştiinţele informării arată schimbarea esenţială a acestei meserii.

R.: Care sunt provocările cu care vă confruntați în calitate de director al celei mai mari biblioteci dobrogene?

C.A.: Sunt numeroase provocări în biblioteca publică a secolului XXI, generic vorbind. Chiar dacă nu cu toate suntem la zi, aş menţiona câteva: automatizarea - înnoirea tehnologică absolut necesară pentru a răspunde cerinţelor informaţionale şi documentare ale utilizatorilor noştri, din comunitatea locală şi de la distanţă; digitalizarea, respectând legea dreptului de autor - ca etapă necesară de conservare a documentelor, dar şi ca posibilitate de diseminare a acestora; servicii către persoanele cu dizabilităţi de vedere şi de auz; creşterea numărului de filiale în municipiul Constanţa, mai ales în cartierele cu populaţie şcolară numeroasă; varietatea de servicii educaţionale şi culturale adresate comunităţii. Iată câteva dintre intenţiile noastre pentru a fi într-adevăr la înălţimea cerinţelor acestor ani.

„NICIODATĂ ÎN BIBLIOTECI NU ESTE SPAŢIU SUFICIENT”

R.: Spațiul de depozitare al BJC corespunde necesităților actuale? Există posibiltăți de extindere?

C.A.: După cum este cunoscut, ne aflăm în această clădire din anul 1998, în condiţiile în care proiectul a fost realizat la începutul anului 1990. În condiţiile creşterii colecţiilor, este necesară o reorganizare a unor spaţii astfel încât să putem asigura depozitarea şi în următorii ani. De altfel, este deja „clasicizat” răspunsul la o astfel de întrebare: niciodată în biblioteci nu este spaţiu suficient. Da, clădirea noastră este impozantă, dar să nu uităm că avem şi spaţii expoziţionale. Unele voci ar putea spune că automatizarea şi digitizarea „vor face loc” în biblioteci, pentru că nu vor mai fi necesare atât de multe documente pe suport tradiţional, hârtia. Este o discuţie lungă în acest sens. În concluzie, gândim posibilităţi de stocare ca fiind una dintre marile provocări ale anilor ce vor urma.

R.: În 2016 se împlinesc și 85 de ani de la înființarea BJC. Cum și când veți marca momentul aniversar?

C.A.: Cu permisiunea dvs., voi răspunde în detaliu la această întrebare.

Într-adevăr, 2016 reprezină un moment important în viaţa instituţiei noastre, la aniversarea celor 85 de ani de existenţă modernă. Spun aceasta deoarece şi anterior, la finalul secolului al XIX-lea, au existat încercări de a deschide o bibliotecă publică la Constanţa, şi mă refer, desigur, la Cercul literar „Ovidiu” (1897). Se pare că nu erau întrunite toate condiţiile pentru ca iniţiativa aceasta a intelectualului Petru Vulcan să se bucure de succes.

În sedinţa din 16 februarie 1931, Consiliul Municipal Constanţa hotărăşte înfiinţarea unei biblioteci publice, pentru a răspunde nevoilor culturale ale întregii comunităţi. Autorităţile locale s-au adresat forurilor centrale şi răspunsul este materializat în Adresa oficială nr. 27.369 din 9 iulie a Ministerului Instrucţiunii Publice şi Culturii. În perioada respectivă, ministru de resort era marele istoric Nicolae Iorga. Iată de ce ne simţim mândri că momentul apariţiei Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman” poartă o semnătură atât de importantă. Adresa vorbeşte, între altele, despre: „înfiinţarea unei biblioteci comunale, înzestrată cât mai puternic cu tot felul de publicaţiuni care să se poată folosi de la umilul absolvent de curs primar până la intelectualul cel mai recunoscut". Adresa este urmată de Hotărârea Consiliului Municipal din 19 iulie 1931, care se constituie în actul de naştere a Bibliotecii.

Cel dintâi sediu al Bibliotecii a fost în clădirea Consiliului Municipal din Piaţa Indepedendenţei (azi Piaţa Ovidiu). Începând cu anul 1933, Biblioteca va funcţiona în casele lui Ioan N. Roman din bulevardul Carol (azi Tomis) nr. 110.

Modelul de organizare este cel al bibliotecii publice din cartierul praghez Vinohrady. Regulamentul de funcţionare al Bibliotecii menţiona rolul ei de colecţionară a documentelor care se referă la spaţiul dobrogean, aspect de primă importanţă, care se menţine şi în prezent. Nucleul documentar al Bibliotecii e reprezentat de cele aproximativ 3.000 de volume rămase de la vechea bibliotecă a Cercului literar „Ovidius”, bibliotecă inaugurată în 1898. Am simţit nevoia acestui scurt istoric al instituţiei noastre, în preajma Zilei Bibliotecarului şi Cărţii, ca un omagiu pentru înaintaşii care şi-au pus toată energia în realizarea acestui proiect cultural vital pentru provincia istorică Dobrogea, aflată în plină dezvoltare.

În luna septembrie vom marca în mod special cei 85 de ani de existenţă a Bibliotecii constănţene, printr-o sesiune de comunicări, la care vom invita şi colegi din ţară, cât şi pe toţi cei preocupaţi de soarta lecturii şi a bibliotecii, în general. De asemenea, intenţionăm să apară la acel moment şi ediţia a doua a monografiei instituţiei, după cea apărută la 75 de ani de existenţă, respectiv în anul 2006.

Desigur, va exista şi o expoziţie dedicată evenimentului.

Toate activităţile menţionate se vor bucura de colaborarea celorlalte instituţii de cultură din Constanţa, care şi-au manifestat deja disponibilitatea în acest sens, cât şi a Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale, partener de cooperare tradiţional şi firesc, în calitate de instituţii păstrătoare ale documentelor cu referire la Dobrogea.

Citește și:

Ziua Cărții, celebrată la Constanța

Biblioteca Județeană are director de nota 10!