ZIUA CULTURII NAŢIONALE Se împlinesc, astăzi, 164 de ani de la naşterea Luceafărului poeziei româneşti şi pretutindeni în ţară, precum şi peste hotare, au loc numeroase evenimente omagiale dedicate poetului naţional Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889). Ziua de nastere a omului deplin al culturii române a fost declarată, de altfel, în 2010, Ziua Culturii Naţionale - proiect de lege iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD, împreună cu liberalul Mircea Diaconu, şi adoptat de Camera Deputaţilor -, care celebrează, astfel, nu doar un creator de geniu, ci este şi o zi de reflecţie asupra culturii române şi a proiectelor culturale de interes naţional.

LUMEA CULTURALĂ DE PE MAPAMOND, ÎN FIERBERE De la New York şi Paris la Constanţa, lumea culturală este în fierbere mai mult ca niciodată, românii din ţară şi din diaspora celebrându-l pe geniul creator al liricii româneşti prin zeci de acţiuni culturale organizate sub egida Institutului Cultural Român, prin filialele sale. În ţară, pe de altă parte, în toate regiunile istorice ale României, au loc tot felul de evenimente închinate marelui poet, lansări de carte, expoziţii, dezveliri de busturi, recitaluri de versuri, concerte, concursuri de poezie. Mai mult, iubitorii liricii eminesciene sunt aşteptaţi, astăzi, şi la o slujbă de pomenire şi un moment comemorativ la mormântul poetului naţional Mihai Eminescu, aflat în Cimitirul Bellu din Capitală, în organizarea Patriarhiei Române şi a Arhiepiscopiei Bucureştilor.

LA MALUL MĂRII NEGRE La Constanţa, oraşul de la malul mării care l-a fascinat şi inspirat pe marele poet şi unde acesta poposea, în iunie 1882, pentru a locui, timp de zece zile, în mansarda de la „Hôtel d'Angleterre” (actualul hotel „Intim”), au loc în 2014, mai mult ca în oricare alţi ani, o suită de ample manifestări menite să-i celebreze viaţa şi opera excepţională. Autorităţi locale şi judeţene, şcoli, licee şi muzee, profesori şi elevi, scriitori, instituţii şi oameni de cultură importanţi, artişti şi simpli iubitori de poezie, asociaţii culturale, cărora li se alătură, anul acesta, şi Centrul Cultural Turc „Yunus Emre”, îşi dau concursul la seria evenimentelor dedicate „poetului nepereche” al liricii autohtone.

LA STATUIE Startul manifestărilor se va da dis-de-dimineaţă, constănţenii care doresc să-şi amintească, pentru câteva clipe, de poetul îndrăgostit de mare putând să o facă în cadrul numeroaselor acţiuni organizate pe tot parcursul zilei de astăzi. Astfel, cei cu... dor de Eminescu sunt aşteptaţi, de la ora 10.00, pe faleza Cazinoului, pentru a depune flori la statuia lui Eminescu. Manifestarea, organizată de scriitorul şi sociologul Constantin Lămureanu şi Asociaţia Culturală „Nelinişti metafizice”, va continua, de la ora 11.00, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, sub titulatura „De treci codrii de aramă”.

„TRECUT-AU ANII…”, LA TEATRUL DE STAT Tot de la ora 11.00, elevii şi profesorii Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” sărbătoresc, la Teatrul de Stat Constanţa, împlinirea a 164 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, patronul spiritual al colegiului, şi a 94 de ani de la înfiinţarea unităţii şcolare, organizând spectacolul „Trecut-au anii…”.

MOMENTE LITERAR-ARTISTICE ŞI LA CUMPĂNA Un alt moment special, dedicat vieţii şi liricii eminesciene, se va derula, cu începere de la ora 11.30, la Cumpăna. Este vorba despre evenimentul „Eminescu şi dorul de poezie”, care se va desfăşura în sala mare a Casei de Cultură din Cumpăna, fiind organizat de Consiliul Local al comunei, reprezentat prin primarul Mariana Gâju, în colaborare cu Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu”. Liceenii îl vor omagia pe marele poet prin momente literar-artistice şi prin reconstituirea atmosferei basmelor şi poeziilor eminesciene, precum şi printr-o expoziţie de desene.

EVENIMENT MARCA USR DOBROGEA ŞI CONSILIUL JUDEŢEAN CONSTANŢA Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România (USR), Universitatea „Ovidius” şi Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) organizează tot astăzi, de la ora 12.00, în Aula Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman”, conferinţa „Metamorfozele imaginii eminesciene”. Evenimentul cuprinde şi un recital muzical pe versuri de Mihai Eminescu, susţinut de mezzosoprana Gabriela Dobre, acompaniată de formaţia Mandolinata. Conferinţa va fi susţinută de preşedintele USR Dobrogea, conf. univ. dr. Angelo Mitchievici.

EXPOZIŢIE DE DOCUMENTE Biblioteca Judeţeană marchează naşterea marelui poet şi Ziua Culturii Naţionale prin vernisajul expoziţiei de documente „Mihai Eminescu”. Expoziţia cuprinde poezia, proza, dramaturgia, lucrările ştiinţifice, publicistica şi corespondenţa lui Eminescu, dar şi volume de critică, biografii, traduceri, albume, volume de mărturii din colecţiile bibliotecii. Astfel, vor putea fi văzute de către vizitatori ediţia princeps a „Poesiilor” eminesciene, editată de Titu Maiorescu, în 1883, ediţia primă a lucrării lui George Călinescu „Viaţa lui Mihai Eminescu” (1932, cu dedicaţia autorului pentru Eugen Lovinescu), precum şi câteva volume ale monumentalei ediţii facsimilate a manuscriselor lui Eminescu, îngrijită de acad. Eugen Simion. Expoziţia va fi deschisă până la finele lunii ianuarie.

CENTRUL CULTURAL TURC „YUNUS EMRE” Mihai Eminescu va fi omagiat şi de Centrul Cultural Turc „Yunus Emre”, de la ora 16.00, prin evenimentul „Fior poetic eminescian în cultura contemporană”. La manifestare vor participa Mihaela Burlacu, consilier superior în cadrul Direcţiei de Cultură a CJC şi membră a USR, Filiala Dobrogea, prof. Guner Akmolla, care l-a tradus pe Eminescu în turcă, şi Emel Emin, membre ale aceleiaşi filiale.

SPECTACOL ŞI LA UNIVERSITATEA „ANDREI ŞAGUNA” Universitatea „Andrei Şaguna” va sărbători Ziua Culturii Naţionale printr-un spectacol organizat de Asociaţia Studenţilor Şagunişti şi Cenaclul „Astra Şagunistă“, astăzi, de la ora 17.00, în Aula Magna. Celebrând, totodată, ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, studenţii de la Facultăţile de Psihologie, de Ştiinţe economice şi de Ştiinţele Comunicării, coordonaţi de Corina Ninu, au pregătit mai multe momente de poezie şi de cântec pe care le vor prezenta în faţa colegilor lor şi a invitaţilor. Li se vor alătura pe scenă şi două cadre didactice cunoscute pentru sensibilitatea lor artistică, conf. univ. Marian Zidaru şi conf. univ. Livica Frăţiman.

CONCERT EXTRAORDINAR LA ATENEU În contextul Zilei Culturii Naţionale şi al împlinirii a 164 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, ministrul Culturii, Gigel Ştirbu, a declarat ieri: „„Luceafărul“ mi-a plăcut întotdeauna. Pentru mine, „Luceafărul” reprezintă cel mai important aspect, cea mai importantă operă pe care poetul naţional a scris-o. Pentru mine, „Luceafărul” reprezintă sublimul culturii româneşti (...) pentru mine, „Luceafărul” este tot ceea ce poate fi mai scump din punct de vedere literar pentru poporul român“.

De Ziua Culturii Naţionale, Ministerul Culturii va organiza în această seară, de la ora 19.00, la Ateneul Român din Capitală, un concert extraordinar.

ULTIMUL MARE ROMANTIC

„Mihai Eminescu a încetat să mai fie doar expresia ideală într-o cultură atât a geniului, cât şi a unei opere inegalabile, exemplare, emblematice pentru fiinţa naţională. Nu ştiu scriitor despre care să se fi scris mai mult, astfel încât Mihai Eminescu deschide, astăzi, către orizontul unei biblioteci cuprinzând tot ceea ce s-a scris despre el şi opera sa, dar şi al unui muzeu cu operele de artă plastică pe care opera şi personalitatea sa le-au inspirat. Prin urmare, o bibliotecă şi un muzeu care nu încetează să crească, ceea ce demonstrează că, mai mult decât orice altă personalitate a acestei culturi, Eminescu continuă să ne fascineze, să confere, prin noi generaţii, sensuri noi”, a spus preşedintele USR Dobrogea, conf. univ. dr. Angelo Mitchievici.

Considerat ultimul mare romantic din Europa, Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889) a fost unul dintre cei mai importanţi poeţi şi prozatori români, fiind considerat poetul naţional. Realizată în numai 17 ani, opera lui Mihai Eminescu este cea mai vastă creaţie literară română, cuprinzând o mare varietate de genuri: poezie, proză, teatru, eseuri filosofice, publicistică, traduceri şi culegeri de folclor. Ediţia de „Opere” - începută de criticul şi istoricul literar Perpessicius - cuprinde nouă volume complete ale creaţiei eminesciene, adunate în 10.000 de pagini. Năzuind necontenit spre un plan de viaţă superior, etic şi artistic, căutând cu patos adevărul şi refuzând consecvent compromisul, Eminescu s-a aflat în permanent conflict cu lumea vremii sale din pricina nonconformismului, a sincerităţii în faptele de viaţă şi a înălţimii de gândire. Abordând probleme fundamentale ce ţin de viaţă şi moarte, natură şi iubire, geneză şi sfârşitul lumii sau civilizaţiei, poetul subliniază zbaterile şi nefericirile omului de geniu într-o societate total străină de el.