În 2018 se împlinesc 70 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. Declaraţia stipulează că toţi oamenii s-au născut cu drepturi egale şi inalienabile şi cu libertăţi fundamentale. Ulterior, Declaraţia a fost completată cu: Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenţia internaţională asupra drepturilor politice şi civile (1966), Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979), Convenţia împotriva torturii (1984), Convenţia împotriva Apartheidului (1985), Convenţia drepturilor copilului (1989) etc.

În baza rezoluţiei 423 (V) din 1950, Adunarea Generală a ONU a ales să marcheze la 10 decembrie "Ziua internaţională a drepturilor omului". Adunarea Generală a ONU a făcut apel către toate statele membre ale ONU să promoveze şi să asigure recunoaşterea şi respectarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor omului.

Cu această ocazie, secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres a arătat în mesajul său că "drepturile proclamate în Declaraţie se aplică tuturor - indiferent de rasă, credinţă, zonă geografică sau orice altă diferenţă. Drepturile omului sunt universale şi eterne. De asemenea, ele sunt indivizibile. Drepturile civile, politice, economice, sociale şi culturale reprezintă un tot unitar."

În încheierea mesajului său, Antonio Guterres a atras atenţia asupra unor realităţi îngrijorătoare: "Drepturile omului sunt sub asediu pe mapamond. Valurile universale se erodează. Domnia legii este subminată. Acum, mai mult decât oricând, datoria noastră, a tuturor, este cât se poate de clară: să apărăm drepturile omului - pentru toţi, peste tot", potrivit http://www.un.org.