DISCREPANŢE România continuă să fie o ţară a discrepanţelor. Fie că vorbim despre diferenţele vizibile între zonele urbane şi rurale, fie că vorbim despre diferenţele în ceea ce priveşte veniturile municipiilor reşedinţă de judeţ faţă de cele ale sectoarelor Bucureştiului, România se dezvoltă inegal. În urma aprobării bugetelor pentru anul 2013, observăm că bugetele cumulate pe venituri ale principalelor 10 municipii reşedinţă de judeţ din România sunt mai mici cu peste un sfert decât bugetul total Bucureştiului. Timişoara, Iaşi, Cluj, Oradea, Craiova, Constanţa, Braşov, Ploieşti, Brăila şi Galaţi au împreună venituri totale de 6,4 miliarde de lei, în timp ce veniturile cumulate ale Primăriei Generale a Bucureştiului şi ale primăriilor de sector ajung la 8,7 miliarde de lei, adică doar 73% din veniturile Capitalei. La o primă vedere am putea spune că este normal un venit de peste 5.000 de lei pe cap de locuitor în Bucureşti, comparativ cu Constanţa, unde venitul pe cap de locuitor este de doar 2.200 de lei, pentru că vorbim de capitala ţării. Însă, doar la o primă vedere. Dacă intrăm în amănunte, observăm că Primăria Constanţa, cu un buget total de peste 10 ori mai mic decât cel al Bucureştiului (şi un buget pe cap de locuitor de mai bine de două ori mai mic) a rezolvat de trei ori mai multe probleme în ceea ce priveşte infrastructura.

AVANTAJ PENTRU CAPITALĂ Nu mai târziu de săptămâna trecută, câţiva tineri programatori se lăudau cu lansarea unui „gropometru”, program prin care şoferii erau atenţionaţi asupra zonelor cu gropi din asfalt. Nimeni nu s-a mirat când a aflat că Bucureştiul este oraşul cu cele mai multe gropi din ţară. Interesant este faptul că Bucureştiul a beneficiat în foarte multe cazuri de garanţii guvernamentale pentru proiectele derulate, fiind astfel avantajat în ceea ce priveşte obţinerea finanţării. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu oraşul Constanţa, care niciodată nu a primit garanţii guvernamentale, ba mai mult a întâmpinat numeroase piedici de la centru în obţinerea fondurilor pentru finanţarea proiectelor. În aceste condiţii, nu ar fi rău ca Guvernul să-şi îndrepte atenţia şi spre municipiile reşedinţă de judeţ, pentru a le oferi un minim suport în ceea ce priveşte dezvoltarea, având în vedere că, de foarte multe ori, bugetele nu le permit să se angreneze în proiecte de anvergură, o garanţie guvernamentală în astfel de situaţii fiind vitală. Acestea sunt problemele pe care Guvernul ar trebui să le analizeze cu atenţie, pentru că altfel, în câţiva ani, discrepanţele în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii vor fi şi mai mari.