Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale a fost stabilită pentru 10 octombrie, în anul 1992, de Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (WFMH) şi reprezintă singura campanie mondială de conştientizare şi educaţie publică pentru înţelegerea cât mai bună a bolilor mintale şi a tulburărilor de comportament. “În ultimii ani s-au înregistrat, în special în rândul tinerilor, forme serioase ale depresiei, care merg până la suicid. În rapoartele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii se subliniază creşterea numărului persoanelor cu probleme de sănătate mintală, din cauza ritmului vieţii moderne”, se arată într-un comunicat al Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa. Şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul DSPJ, dr. Loti Popescu, spune că sănătatea mintală are efecte asupra vieţii şi viitorului unei persoane tinere, putându-i afecta învăţatul, comunicarea, relaţiile cu ceilalţi şi sănătatea fizică. “Printre factorii de mediu care care pot favoriza apariţia problemelor de sănătate mintală se numără expunerea la un mediu toxic cu nivel ridicat de poluare, expunerea la violenţă (abuz fizic, sexual, violenţă verbală sau emoţională), stresul de orice fel: legat de sărăcie, discriminare sau alte lipsuri, pierderea unei persoane importante, fie prin moarte, divorţ sau ruperea unei relaţii s.a.”, completează medicul.

STRESUL AFECTEAZĂ PE TOATĂ LUMEA. Stresul este o parte necesară şi esenţială a vieţii noastre, un rezultat inevitabil al interacţiunii dintre noi şi mediu. Avem nevoie de stres pentru a reuşi să ne adaptăm la modificările mediului şi să fim întotdeauna gata de acţiune, pentru a putea supravieţui. Stresul este o experienţă unică pentru fiecare în parte. Ceea ce este istovitor pentru cineva, adică ceea ce provoacă unuia distres (componentă negativă), poate crea altuia o stare de eustres. “Stresul poate fi definit ca starea pe care o simţim atunci când înregistrăm o discrepanţă între solicitările percepute şi abilitatea de a face faţă. Echilibrul între felul în care percepem solicitările şi felul în care credem că le putem face faţă determină starea pe care o înregistrăm: distres (nu pot face faţă) sau eustres (pot face faţă situaţiei). Creierul decide tipul şi cantitatea de mesageri necesari pentru o anumită sarcină, după ce simţurile i-au transmis informaţii despre natura solicitării”, mai explică dr. Popescu. Factorii care influentează abilitatea de a face faţă solicitărilor sunt: personalitate, factori genetici, starea de sănătate, dar şi educaţie, experienţă, convingeri, atitudini, aşteptări, nevoi.