Medicii balneologi atrag atenţia asupra situaţiei în care se află staţiunile balneare din România şi cer o strategie naţională pentru dezvoltarea acestora şi pentru controlul calităţii serviciilor medicale, susţinînd că doar 10% din populaţie mai are posibilitatea să ajungă în unităţile de tratament. Medicii, prezenţi la A şaptea Conferinţă Naţională de Balneologie, organizată la Sinaia, au tras, vineri, un semnal de alarmă asupra situaţiei în care au ajuns staţiunile balneare, 90 la sută dintre ele fiind privatizate. Preşedintele Societăţii Române de Medicină Fizică şi de Recuperare, prof. dr. Mihai Berteanu, a declarat că obiectivul conferinţei este organizarea unei dezbateri largi pe tema asistenţei medicale balneare, la care să paricipe cît mai mulţi medici cu experienţă din staţiunile balneare şi instituţii de care depinde realizarea unei reforme reale în domeniu, respectiv Ministerul Sănătăţii, Ministerul Turismului, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi casele judeţene de asigurări de sănătate, Colegiul Medicilor, Ministerul Muncii, Ministerul Mediului, autorităţile de sănătate publică şi organizaţiile sindicale. “Reforma balneară urmăreşte realizarea unor nuclee puternice de cadre de specialitate medicale şi tehnice în toate staţiunile balneare de interes general care să asigure servicii medicale de calitate pe baze contractuale pentru pacienţii care fac cure balneare în condiţiile respectării unor reglementări precise privind normarea cadrelor, dotarea bazelor de tratament, valorificarea protecţiei factorilor naturali terapeutici”, a declarat Berteanu. În acelaşi timp, unităţile medicale balneare trebuie să respecte condiţiile minimale de dotare pentru diagnosticul bolnavului şi urmărirea evoluţiei sale în timpul curei, aşa cum este stabilit prin normele europene şi internaţionale. “Alte obiective pe care le propunem în cadrul reformei vizează elaborarea unei strategii naţionale pe 5-10 ani, care să ducă la dezvoltarea staţiunilor balneare, utilizarea eficientă şi judicioasă a factorilor naturali terapeutici, armonizarea legislaţiei în domeniul balnear, dar şi continuarea tradiţiei staţiunilor balneare ca vechi aşezăminte, cunoscute istoric. De asemenea, trebuie ameliorat statutul personalului medical care activează în staţiuni şi asigurarea şi controlul calităţii asistenţei medicale, cît şi susţinerea cercetării ştiinţifice în domeniul balnear”, a adăugat profesorul. Potrivit medicului, cura balneară este o soluţie de ameliorare a sănătăţii pentru persoanele cu suferinţe cronice, dar care trebuie, totodată, să devină o modalitate de menţinere a sănătăţii pentru familia tînără, modernă, activă pe plan profesional. La rîndul său, dr. Delia Cinteză a spus, cu aceeaşi ocazie, că peste 90 la sută din staţiunile balneare sînt privatizate, iar cei care le-au preluat, deşi au obligaţia să verifice calitatea factorilor terapeutici, nu o fac. “Din păcate, există o legislaţie privind respectarea factorilor naturali terapeutici, dar aceasta nu mai este respectată. De aceea, Institutul Naţional de Balneologie se va autosesiza pentru nerespectarea acestuia”, a adăugat Cinteză. La Constanţa, cele mai cunoscute unităţi de recuperare, din Mangalia şi Techirghiol, funcţionează încă în sistem de stat, aşa se explică şi numărul mare de turişti care şi-au anunţat deja prezenţa în unităţile de tratament şi recuperare.