Acum 104 ani avea loc, pe 3 martie 1907, la Paşcani, prima mare ciocnire dintre ţăranii răsculaţi şi armată. Însă răscoala ţărănească din 1907 ramâne, încă, chiar şi după mai bine de un secol, un subiect istoric sensibil pentru români, potrivit prodecanului Facultăţii de Istorie a Universităţii Ovidius din Constanţa, Mariana Cojoc. “Cifre diferite ale victimelor, implicarea aşa numitelor „elemente străine” şi, de ce nu, a armatei române sunt aspecte care transformă răscoala de la 1907 într-un subiect sensibil de discuţie”, a spus Mariana Cojoc.

• ”FLĂMÂNZI” ERAU CU TOŢII” • Prodecanul Facultăţii de Istorie a declarat că revolta ţăranilor de la începutul secoului XX a fost cauzată de foame, de lipsa locurilor de muncă şi de creşterea taxelor: “”Flamânzi” erau cu toţii. Sistemul agricol românesc din acea perioadă era neputincios, guvernul de asemenea, iar ţăranii s-au ridicat împotriva vremurilor. Au avut acest curaj. Dincolo de implicările „elementelor străine” sau de acuzele reciproce ale partidelor, Conservator şi Liberal, „chestiunea ţărănească” era complexă iar rezolvarea nu putea să apară rapid”.

• POVESTEA SE REPETĂ • Mariana Cojoc a spus că drumul greu al României începutului de secol XX este foarte asemănător cu drumul ţării la început de secol XXI: “Că ţara nu mergea bine se poate vedea în presa vremii cu mult după izbucnirea răscoalei. În revista „Furnica”, în numărul 159, joi, 26 septembrie 1907, sub pseudonimul Cyrano apăreau următoarele versuri: „Să protejăm prin legi încornoraţii/Să-i dispensăm de soacre, creditori,/Să îi scutim să poarte decoraţii/Să fie-aleşi pe viaţă senatori (...)/Guvernu’n-van, spre a ne da excedente,/Ne-a pus mereu un bir peste alt bir,/Bir pe tutun, chirii, slugi, alimente,/În van ne-a supt din pungi ca un vampir./Eu ii propun lui Costinescu-acuma/Să puie-un pol de cap încornorat,/Doar într’un an Statu-şi va face suma/C’un miliard bugetu ar fi’ngrăşat”. Ingenioasă soluţie! Dar se pare că am mai văzut acest „film”, nu-i aşa? Sau chiar jucăm în el?”.