Scandalul terenurilor-fantomă, așa cum le numim de doi ani, de când a început lupta oarbă a primarului din Bărăganu, Titu Neague, cu sistemul românesc pentru a scoate la suprafață pământul care pare „îngropat“, continuă. Am revenit astăzi cu un nou episod din această epopee demnă de un roman polițist. Pentru că spune că nu mai poate avea încredere în justiție decât dacă își face auzită vocea la nivel național, Neague ne-a vorbit, ieri, despre intenția de a intra în greva foamei. Nu singur, ci alături de alți 100 de fermieri din toată comuna (satele Bărăganu și Lanurile). Nu oriunde, ci în fața sediului Guvernului, alegând să protesteze în acest fel față de faptul că islazul comunei nu poate fi folosit de fermierii din Bărăganu, cei care au acte pentru el, ci este lucrat de alte persoane, despre care primarul spune că nu au dreptul să-l folosească. „Avocatul Primăriei Bărăganu face demersurile necesare către Primăria Capitalei în vederea obținerii unei autorizații care să ne permită începerea grevei foamei în fața Parlamentului sau Guvernului României. Am crezut și încă mai cred în ideea de dreptate pentru că altfel nu eram de această parte a baricadei“, a declarat Neague. Întorcându-ne puțin în timp, să spunem că, pentru a rentabiliza producția de lapte și de carne în Bărăganu, Neague a îndrumat crescătorii de animale să se asocieze pentru a obține mult mai ușor și mai multe fonduri europene. Așa au ajuns fermierii din Bărăganu să se unească în două asociații: una cu profil agricol și una cu profil animalier.

CINE PROFITĂ, CINE SUFERĂ? Revenind la zi, primarul spune că islazurile, în suprafață de 166,19 ha, sunt declarate la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) din 14.04.2014 ca islaz comunal, pentru a putea fi redate pășunatului, urmând a fi date în folosință crescătorilor de animale. „Din păcate, acest lucru nu se poate realiza din cauza măsurii abuzive luate de procurorul Laura Belu și de angajatul Serviciului de Investigații a Fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Constanța - Nicolae Tomescu. În timp ce acest grup de crimă organizată „mulge“ în continuare islazurile în mod ilegal, crescătorii de animale plâng pentru că animalele nu produc lapte din privitul la stele. În anii 1950, mai cu vorba bună, mai cu bâta, proprietarii terenurilor arabile și islazurilor comunale au cedat CAP-urilor și IAS-urilor terenurile pe care le aveau. Așa s-a întâmplat și cu cele 406 ha de islaz comunal din Bărăganu. Legea 18/1991 a fost dată pentru a repara în natură abuzul regimului comunist, lege de care trebuiau să se bucure și cetățenii comunei noastre. Nu s-a întâmplat asta și, ca o ironie a sorții, locuitorilor din Bărăganu le-a fost confiscat din nou islazul de către oamenii care trebuiau să le protejeze interesele“, a declarat Titu Neague.

SCURT ISTORIC Primarul a explicat, pe scurt, care este istoria terenurilor despre care spune că sunt confiscate. A început cu faptul că, în 1995, satele Bărăganu și Lanurile făceau parte din comuna Mereni și, conform legii, 406 ha provenite de la IAS Topraisar au fost puse la dispoziția comisiei locale de fond funciar a comunei Mereni. „Conform art. 28 din Legea 18/1991, islazurile au fost defalcate pe sate astfel: Bărăganu - 100 ha, Lanurile - 66,19 ha, Mereni - 240,28 ha. În 2002 a fost înființată comuna Bărăganu, formată din satul cu același nume și Lanurile, și, așa cum era firesc islazurile acestor sate nu puteau rămâne la Mereni, deoarece crescătorii de animale din noua comună nu aveau unde pășuna animalele. În acest sens, Comisia Județeană de Fond Funciar a stabilit că islazurile satelor Bărăganu și Lanurile intră în proprietatea privată a noii comune - anexa 14. Astfel, Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța a fost obligat să pună în aplicare Hotărârea Consiliului Județean 95/2006, în sensul introducerii celor două sole - A 477 și A 478 - în harta administrativă a comunei Bărăganu. A fost desenată harta administrativă și islazurile au fost introduse, în 2006, în Planul Urbanistic General (PUG) al comunei, iar în noiembrie 2006, prin Hotărârea de Guvern 1139, era consfințită proprietatea comunei Bărăganu. „Prin Hotărârea de Consiliu Local 21/2007, a fost aprobat PUG-ul comunei, dată la care Primăria era obligată să inventarieze aceste sole. Inventarierea nu a mai avut loc deoarece rămânea dovada că islazurile au fost cândva ale comunei Bărăganu. Din acest moment, un alt complice (OCPI Constanța) a început tranzacționarea terenurilor, mutând granița ilegal. Ulterior, Consiliul Local a dezvăluit toate legile care au fost călcate în picioare de către cei care trebuiau să vegheze la îndeplinirea și respectarea lor. Solicit pe această cale să fiu monitorizat de instituții abilitate ale statului, deoarece am primit amenințări din partea celor care fac parte din această corupție instituționalizată“, a atenționat Neague. Vom reveni cu un nou episod din acest scandal.