Specialiști din cadrul Direcțiilor pentru Agricultură Județene au identificat 300 de produse la nivelul României care se pot încadra pe sistemele de calitate naționale și europene, iar dintre acestea, 100 au fost încadrate la potențiale produse cu denumiri care pot accesa sistemele de calitate europene, a anunțat, vineri, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), într-un comunicat de presă. Conform MADR, până în anul 2019, un număr de aproximativ 20 de produse identificate la evenimentele din lunile martie - august a.c. sunt în atenția ministerului de resort pentru finalizarea documentației conform Regulamentului european nr. 1151/2012 și a legislației naționale corespunzătoare acesteia, dintre care: Telemea de Vaideeni (județ Vâlcea), Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de știucă, Virșli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmburești, Cârnați oltenești, Mere de Voinești etc.

Ministerul de resort subliniază că obiectivul "Programului de încurajare a produselor tradiționale" din capitolul Politici Agricole și Dezvoltare Rurală al programului de guvernare 2017-2020 îl constituie înregistrarea unui număr de 14 produse pentru România pe sisteme de calitate europene, până în anul 2020. "Timp de 5 luni (...), la inițiativa MADR cu sprijinul Direcțiilor pentru Agricultură Județene, 3 echipe de specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au purtat un dialog interactiv cu toți factorii implicați, explicând legislația națională și europeană pentru încadrarea pe sisteme de calitate europene și naționale. S-au prezentat cazuri concrete de înregistrare a produselor alimentare pe sistemele de calitate naționale ca produs tradițional sau ca rețetă consacrată românească și etapele de înregistrare pe sisteme europene, cât și împărtășirea experienței românești în implementarea regulamentelor europene din domeniu", se arată în comunicatul citat.

Un alt subiect abordat s-a referit la accelerarea implementării legislației naționale în vederea acordării dreptului de utilizare a mențiunii de calitate facultativă "produs montan", România având o treime din suprafață în zona montană, respectiv 658 de Unități Administrativ-Teritoriale din 27 de județe.

În urma întâlnirilor de lucru, la care au participat peste 2.000 de fermieri, producători agricoli, operatori economici, procesatori economici din domeniul agro-alimentar, reprezentanți ai Grupului de Acțiune Locală-GAL și reprezentanți ai fundațiilor și asociațiilor din domeniu, au fost identificate 300 de produse cu potențial de încadrare în sistemele de calitate naționale și europene.

În prezent, România are înregistrate ca indicații geograficepatru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP), Telemea de Ibănești (DOP).

De asemenea, alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnați de Pleșcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP). Tot pentru obținerea de indicații geografice protejate se află într-un proces de verificare și un număr de nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeș și Țuica Zetea de Medieșu Aurit.

Identificarea celor 300 de produse care pot fi încadrate ca fiind produse tradiționale, respectiv în categoria celor cu Denumire de Origine Protejate (DOP), Indicații Geografice Protejate (IGP) și Specialități Tradiționale Garantate (STG) a avut loc în urma primelor întâlniri de lucru organizate de către direcțiile agricole în perioada martie - august 2017, în 40 de județe. Scopul urmărit a fost acela de accelerare a demersurilor de punere în aplicare a „Programului de încurajare a produselor tradiționale“ din capitolul Politici Agricole și Dezvoltare Rurală al programului de guvernare 2017-2020, precizează MADR.

Ministerul Agriculturii precizează că, prin intermediul întâlnirilor de lucru, s-a urmărit creșterea numărului de produse atestate ca produs tradițional și înregistrarea în Registrul National al Produselor Tradiționale care va fi recunoscut pe piață, prin utilizarea logo-ului de ''produs tradițional'', proprietatea MADR.

Totodată, pentru sectorul industrie, operatorii economici vor fi consiliați pentru înregistrarea pe rețete consacrate românești și pentru extinderea documentației tehnice aferente rețetei consacrate românești.