Obiectivul de 10.000 de poliţişti de frontieră mobilizabili sub drapelul UE până în 2020 nu este realizabil, a estimat joi preşedinţia austriacă a Consiliului UE, făcând ecoul unor rezerve exprimate de statele membre cu privire la un proiect-far al Comisiei Europene menit să facă faţă imigraţiei ilegale, informează AFP, potrivit agerpres.ro. Ambiţia executivului european "depăşeşte cadrul a ceea ce este realizabil", a declarat joi dimineaţa ministrul austriac de interne, Herbert Kickl, în timpul unei reuniuni cu omologii săi din ţările UE, la Bruxelles. "Cred că această cifră de 10.000 este bună, însă problema este să ştim în ce termen şi cum vor fi adunate aceste 10.000 de persoane", a continuat ministrul, anunţând că lucrează la un compromis cu alte ţări pentru a schimba calendarul proiectului.

Comisia Europeană a propus în septembrie o întărire considerabilă, până în 2020, a Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (Frontex), pe care doreşte să o doteze cu propriul echipament şi cu un mandat foarte extins.

Miniştrii europeni de interne reuniţi la Bruxelles au acceptat joi să autorizeze Frontex să participe pe viitor la operaţiunile de expulzare de migranţi ilegali spre ţările lor de origine şi să intervină în ţări non-europene, inclusiv africane. Însă ei vor avea nevoie de mult mai mult timp pentru a tranşa problema viitoarelor efective, în condiţiile în care Comisia doreşte mobilizarea a 10.000 de agenţi din 2020. Acest număr total ar include personalul propriu al Frontex (1.500 până în 2020, 3.000 până în 2027) şi agenţi detaşaţi de statele membre (8.500 în 2020 şi 7.000 în 2027).

Franţa se numără printre ţările care contestă calendarul Comisiei, care a îndemnat marţi la adoptarea propunerii sale înainte de alegerile europene din mai 2019. "Nu trebuie să facem promisiuni utopice", a atenţionat joi ministrul german de interne Horst Seehofer, reiterând în acelaşi timp sprijinul său pentru întărirea Frontex. Controalele de la frontiere restabilite în Spaţiul Schengen de ţări precum Franţa sau Germania "nu vor putea fi abandonate" atâta vreme cât frontierele externe ale UE nu vor fi mai bine protejate, a adăugat ministrul german.

În afară de rezervele legate de efective, proiectele Bruxellesului îngrijorează de asemenea ţările situate la graniţele UE, cum sunt Italia, Spania, Grecia sau Ungaria, precizează AFP, care se tem că vor fi lipsite de suveranitate în problema frontierelor lor în cazul unei intervenţii a Frontex. Operaţiunile poliţiilor de frontieră ale ţărilor din UE vor fi în continuare efectuate sub controlul autorităţilor naţionale, însă o dispoziţie controversată a proiectului i-ar acorda Comisiei puterea de a decide o intervenţie într-o ţară despre care consideră că nu reuşeşte să apere frontierele externe, chiar dacă ţara respectivă nu va cere acest lucru.