Un control desfăşurat de Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Constanţa a venit să reconfirme lipsa acută de personal cu care se confruntă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), dar şi necesitatea primăriilor de a avea la dispoziţie mai multe cămine de bătrâni, cantine sociale şi locuinţe sociale pentru a putea gestiona mult mai bine problema copiilor abandonaţi şi a facilita reintegrarea lor în familiile naturale. Potrivit directorului AJPIS Constanţa, Laura Constandin, la data efectuării controlului (perioada februarie-finele lunii martie), în evidenţa Serviciului Management de Caz pentru Copil erau 2.642 copii plasaţi la familii, alte rude sau la asistenţii maternali profesionişti şi în servicii rezidenţiale, respectiv centre de plasament. Dintre aceştia, 151 copii se aflau în plasament la asistenţi maternali profesionişti, 793 copii plasaţi la rude, 162 copii plasaţi la alte familii. Conform tabelului nominal privind repartizarea cazurilor, în cadrul Serviciului Management de Caz pentru Copil, fiecare dintre cei 25 manageri şi responsabili de caz instrumentează câte 104 cazuri! Aşa se face că multe dosare rămân nesoluţionate, personalul fiind depăşit de situaţie.

CONDIŢII PROASTE OFERITE DE DOI ASISTENŢI MATERNALI Echipele AJPIS Constanţa au efectuat controale în rândul a 54 de asistenţi maternali şi s-a constatat că doi dintre ei nu respectă normele minime impuse privind asigurarea protecţiei copilului. „Nu este asigurat un mediu sănătos, sigur şi stimulativ pentru copilul plasat. Locuinţa asistentului maternal nu este confortabilă pentru toţi cei care locuiesc acolo; nu este bine întreţinută, nefiind menţinute permanent curăţenia şi igiena. Copiii plasaţi nu dispun de propriul pat şi dulap, iar casa nu corespunde din punct de vedere al nevoilor de intimitate şi spaţiu ale acestora”, se arată în raportul întocmit de AJPIS Constanţa.

VERIFICĂRI LA PRIMĂRII Echipa AJPIS a extins controlul şi la 23 de primării din judeţ pe raza cărora locuiesc familii ce au copii în plasament. S-a constatat că doar opt dintre aceste primării au acordat beneficii persoanelor care au copii în plasament - li s-au dat bani pentru plata utilităţilor, medicamente, alimente etc. Alte 21 de primării s-au implicat în reintegrarea copiilor în familiile proprii, dar nu au avut un succes prea mare. În 76% dintre cazuri, nu s-a reuşit preluarea copiilor de familiile naturale pentru că, spun edilii localităţilor verificate de AJPIS, părinţii trăiesc în condiţii improprii, alţii nu au o locuinţă stabilă, sunt săraci lipiţi pământului, au o educaţie precară, sunt încarceraţi, au probleme cu alcoolul, sau pur şi simplu sunt dezinteresaţi de propriii copii - răspuns dat de 59% dintre familii. Numărul familiilor cu copii aflate în situaţii de risc de abandon a crescut îngrijorător la nivelul judeţului. Soluţiile propuse de primari pentru prevenirea abandonului şi reintegrarea celor mici în familiile naturale sunt înfiinţarea unor cantine sociale şi a căminelor de bătrâni, precum şi construirea de locuinţe sociale şi centre de zi.