Din toamnă s-au antrenat, timp de două ori pe săptămână, în sala de balet, iar la finalul lunii Cireşar, a venit momentul ca micuţele de la Şcoala de Balet „Nicolae Spirescu” din Cumpăna, să-şi primească binemeritata răsplată. Pentru al 11-lea an consecutiv, elevele primei şcoli de balet din mediul rural din România au arătat ce au învăţat într-un an. Bucuria cea mare a fost aceea că au renunţat la echipamentul de antrenament şi au îmbrăcat diafenele şi multicolorele tutu-uri, cele mai mari şi-au pus poantele în picioare şi au devenit, preţ de două ore, personaje de basm, într-un spectacol de gală. „Povestea” feerică a fost trăită pe scena Casei de Cultură din Cumpăna, vineri seară, unde cele 29 de micuţe balerine au evoluat pe scenă, cu multă graţie, precum nişte lebede. Micuţele iau lecţii de balet din pasiune, de două ori pe săptămână, cu profesoarele Eva şi Teodora Spirescu.

Unele dintre fetiţe au crescut odată cu şcoala de balet. Este şi cazul Biancăi Carapcea, care, în urmă cu 11 ani, păşea sfioasă în sala cu oglinzi. Avea trei ani şi nici măcar nu ajungea cu picioarele la bara din sala de repetiţii. Acum are aproape 14 ani şi este nelipsită de la spectacolele de gală ale Şcolii de Balet „Nicolae Spirescu”. „Eram foarte mică şi nu ajungeam nici măcar la bară, iar acum simt că am evoluat mult. Cel mai mult îmi place baletul clasic”, a spus Bianca.

INVITATĂ SPECIALĂ Spectacolul de final de stagiune 2013-2014 a avut şi o invitată specială, pe micuţa Timeea Dumitru, care a început prin a face balet cu profesoara Eva Spirescu şi care, la doar şapte ani, face balet de performanţă cu coregraful Oleg Danovski Jr. În programul galei au fost incluse şi două momente în memoria maestrului Oleg Danovski, cel care, în urmă cu 36 de ani, punea bazele Ansamblului de Balet Clasic şi Contemporan din Constanţa, devenit celebru în întreaga lume. Pentru a cinsti memoria marelului coregraf, în program au fost incluse două fragmente din cele mai cunoscute balete ale maestrului Danovski: unul din „Carmen”, de Bizet, şi un moment din baletul „Rapsodia I”, de George Enescu.

Anul acesta, niciuna dintre cele aproape 30 de cursante nu s-a hotărât, însă, să facă balet de performanţă, deoarece baletul presupune mai mult decât pasiunea pentru dans: înseamnă bani pentru costume, antrenamente, deplasări şi participări la concursuri internaţionale.

EVOLUŢIE „În cei 11 ani de existenţă ai acestei şcoli de balet, am evoluat. Am rezistat să menţinem un nivel artistic accceptabil, atât pentru copii, cât şi părinţi, dar şi pentru public. Spectacolul acesta nu face decât să ne dea încredere că putem merge mai departe. Cu modestie, aşa cum am început într-un colţ de ţară, acum 11 ani, sperăm să continuăm şi la anul, cu sprijinul Primăriei localităţii Cumpăna, al doamnei primar Mariana Gâju”, a spus fondatorul primei şcoli de balet din mediul rural, Nicolae Spirescu.

„Nimic nu este mai frumos decât să vezi aceste fetiţe cum evoluează pe scenă ca nişte păpuşi de porţelan gingaşe. Eu, ca mamă - mamă sunt toată viaţa, dar primar voi fi vremelnic -, mă bucur că părinţii au continuat să-şi aducă copiii la şcoala de balet”, a spus edilul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, care le va oferi micuţelor cursante o minivacanţă la Braşov. Costumele micuţelor balerine, la fel ca şi poantele, au fost achiziţionate cu fonduri europene, prin Măsura 322.