Potrivit specialiştilor, zilnic, aproape 12 persoane mor aşteptînd un transplant. Comisia Europeană (CE) vrea să crească accesul pacienţilor la organele recoltate de la donatorii din alte ţări, întrucît există 56.000 de pacienţi din UE care aşteaptă un transplant de organe, dintre care 3.000 în România. Cu toţii se află pe liste de aşteptare pentru un ficat, rinichi, o inimă sau plămîni. Intensificarea schimburilor de organe pentru transplant poate începe însă abia după epuizarea listelor de aşteptare. Totodată, CE a adoptat, recent, măsuri importante în materie de siguranţă şi calitate cu privire la donarea de organe, precum şi un plan de acţiune care include zece puncte în vederea colaborării cu statele membre la consolidarea sistemelor de donare şi de transplant al organelor în Europa. Pentru numeroşi pacienţi, transplantul de organe reprezintă unicul tratament disponibil care le poate salva viaţa. În prezent, există 56.000 de pacienţi în UE care aşteaptă un donator compatibil de organe. Directiva şi planul de acţiune al UE vizează trei subiecte-cheie: îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei organelor în Europa, creşterea disponibilităţii de organe şi sporirea gradului de eficienţă şi de accesibilitate al sistemelor de transplant. Comisarul pentru sănătate, Androulla Vassiliou, a declarat că toate aceste măsuri urmăresc salvarea de vieţi. “Am vrea să reafirmăm faţă de cetăţenii şi pacienţii din întreaga Europă garanţia că UE şi statele membre conlucrează la maximizarea eforturilor pentru a asigura sisteme de transplant de o înaltă calitate şi sigure”, a mai spus oficialul.

Nu se pune problema ca România să doneze organe pentru bolnavii din UE

Directorul Agenţiei Naţionale de Transplant, medicul Victor Zota, a declarat că schimburile de organe între ţări se vor intensifica. “Sigur, este nevoie de colaborare pentru a stabili rapid compatibilităţile care dictează efectuarea operaţiei de transplant. Şi noi vom putea cere statelor UE anumite organe, dacă nu găsim în ţară. Şi, de asemenea, vom putea da bolnavilor din alte ţări dacă noi nu avem primitor disponibil sau nu efectuăm anumite tipuri de intervenţii”, a spus Zota, explicînd că mortalitatea pe listele de aşteptare este, în România, de 20%, iar şansa de a primi un organ e foarte mică. Şeful Clinicii de Transplant Renal Fundeni, prof. Ionel Sinescu, a spus că, în prezent, nu se pune problema ca România să doneze pentru bolnavii din UE inimă, ficat sau rinichi, întrucît listele de aşteptare sînt foarte mari. “Sînt cam 2.500 de pacienţi aflaţi pe hemodializă la care substituţia se face prin tranplant renal, unii aşteaptă o lună, alţii aşteaptă ani buni, alţii aşteaptă o viaţă pentru un organ compatibil. Trebuie să se prevadă în actul european prioritatea naţională, întrucît listele de aşteptare tot mai lungi ne obligă să-i operăm întîi pe bolnavii de pe listele noastre”, a mai spus Sinescu. Totuşi, medicul afirmă că ar putea fi donate organe precum plămîni, intestin subţire, pancreas, ligamente, cartilaje, care în România nu fac încă obiectul intervenţiilor de transplant. Potrivit preşedintelui ANT, inima şi plămînii trebuie transplantaţi în trei, cel mult patru ore de la recoltare, ficatul şi pancreasul în 16-18 ore, iar rinichii, în cel mult 24 de ore. Organele pot fi transportate printr-o reţea aeriană, costul unui transport, de exemplu pe ruta România-Italia, fiind de 13.000 de euro.