Potrivit unui studiu al Institutului PRO, preşedintele Traian Băsescu a avut ca zonă de interes, în timpul primelor 28 de luni de mandat, pînă să fie suspendat din funcţie, Justiţia, Armata şi Diplomaţia, semnînd cele mai multe decrete de numiri-schimbări în aceste domenii. În respectivul interval, Băsescu a semnat 1.211 decrete privind magistraţii, în timp ce pe durata preşedinţiei lui Emil Constantinescu s-au înregistrat 92 de astfel de decrete, iar în mandatul lui Ion Iliescu, 62. În raport au fost comparate primele 28 de luni ale mandatelor lui Constantinescu, Iliescu şi Băsescu. Potrivit analizei privind evidenţa numirilor şi schimbărilor de procurori şi de judecători, atribuţiile preşedintelui pe zona numirilor/schimbărilor procurorilor sau judecătorilor au crescut după 2004. "Acest indicator reflectă atît voinţa ministrului Justiţiei de a opera modificări de personal în sistem, dar şi disponibilitatea ca, în baza unei bune colaborări politice între preşedinte şi ministrul Justiţiei, primul să îşi concretizeze voinţa de numire sau revocare a magistraţilor. Cifrele arată clar că actuala echipă de procurori şi judecători din sistemul de justiţie este mult diferită de cea din 2004. S-au operat 1.211 schimbări în sistem, aproape de 20 de ori mai mult decît în mandatul Ion Iliescu", se arată în raportul de analiză şi monitorizare, realizat de Departamentul de Analize şi Politici al Institutului PRO. Documentul subliniază că acest fapt constituie "un indicator demn de a fi luat în calcul, atunci cînd se judecă performanţa sistemului, precum şi responsabilitatea preşedintelui şi a ministrului de Justiţie faţă de această performanţă". Schimbările, în primul rînd de persoane, pe care le-a realizat Băsescu, "ridică problema motivaţiei care le-a determinat şi a efectului realizat". "Au produs aceste înlocuiri în funcţii o schimbare de sistem sau a fost pur şi simplu o înlocuire de gardă? Cert este că aceste schimbări tind să se apropie de limita lor naturală", notează studiul. Eforturile lui Traian Băsescu au vizat ajungerea la un moment critic, în care să poată fi operată o dublă schimbare: politică şi instituţională. În legătură cu ţinta acestei schimbări însă, dar şi cu legitimitatea sau succesul ei, abia a doua parte a mandatului va putea probabil să ne lămurească, mai precizează Institutul PRO.