Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului, pentru prima data fiind sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi, cu sangele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau acestia. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intai nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa sangele mielului. In casele israelitilor nu a murit nimeni, pentru caacestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus sangele mielului pe usile lor. Sangele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu.

Din anul 1054, cand s-a produs Marea Schisma a Bisericii crestine, Pastele se sarbatoreste, cu unele exceptii, intotdeauna la date diferite la catolici si ortodocsi. Diferenta mai mare de o saptamana intre sarbatori nu exista, insa modul de calculare a datei Pastelui difera.

Incepand din anul 1582, biserica catolica si cea ortodoxa folosesc calendare diferite. Biserica cateolica se ghideaza dupa calendarul Gregorian, in timp ce ortodocsii au pastrat calendarul Iulian.

Catolicii calculeaza data Pastelui bazandu-se pe luna plina ecleziastica, calculata pe baza unor tabele oranduite de biserica si se bazeaza pe o data fixa pentru echinoctiul de primavara.

Papa Francisc a celebrat pentru credincioşii romano-catolici Vigilia Pascală, sâmbătă noaptea, în Bazilica Sfântul Petru, cerând credincioşilor să nu trăiască pentru lucruri trecătoare, cum ar fi bogăţia sau succesul, ci pentru Dumnezeu, transmite Reuters. În biserica întunecată, la începutul celebrării mesei pascale, papa a crestat pe o lumânare cifrele anului curent, 2019, precum şi prima şi ultima literă din alfabetul grecesc, Alpha şi Omega, marcând semnificaţia lui Dumnezeu ca început şi sfârşit al tuturor lucrurilor. Cu ocazia celui de-al şaptele Paşte de la alegerea sa ca papă, predica Sfântului Părinte s-a centrat în jurul relatării biblice despre femeile care au mers la mormântul lui Iisus, pe care l-au găsit gol, iar piatra care astupa intrarea în mormânt, dată la o parte. "Dumnezeu îndepărtează chiar şi cele mai grele pietre care ne zdrobesc speranţele şi aşteptările: moartea, păcatul, teama, tot ce-i lumesc", a spus Papa Francisc. "Există o altă piatră care adesea astupă inima: piatra păcatului. Păcatul seduce. Promite lucruri uşoare şi rapide, prosperitate şi succes, dar apoi lasă în urmă doar singurătate şi moarte. Păcatul caută viaţa printre morţi şi sensul vieţii în lucrurile trecătoare", a spus Papa Francisc.

Suveranul pontif a adresat credincioşii următorul îndemn: "Să cerem harul de a nu ne lăsa purtaţi de curent, de marea problemelor noastre; harul de a nu eşua pe bancurile păcatului sau de a ne izbi de recifele deznădejdii şi fricii", potrivit dpa.

În timpul liturghiei, papa Francisc a conferit sacramentele botezului şi confirmării unui număr de opt credincioşi nou convertiţi, provenind din Italia, Albania, Ecuador, Indonezia şi Peru. În duminica Paştelui, liderul spiritual în vârsta de 82 de ani a celor 1.3 miliarde de credincioşi romano-catolici din întreaga lume săvârşește liturghia în Piaţa San Pietro şi va citi tradiţionalul mesaj pascal "Urbi et Orbi" (cetăţii şi lumii).

Paștele catolic 2019 este sărbătorit în acest sfârșit de săptămână. Paștele ortodox 2019 va fi peste o săptămână. Care ar fi celelalte diferențe între marile Sărbători ale creștinătății?

Slujba de Înviere

La ortodocși ține aproape întreaga noapte de sâmbătă spre duminică. După ce, la miezul nopții, credincioșii sunt chemați să ia Lumina sfântă, slujba continuă până la orele trei sau patru dimineața. La catolici, slujba se termină la miezul nopții.

Postul Paștelui

Catolicii au un post mai blând, fiind permis consumul de ouă, lapte sau brânză. Cu excepția dezlegărilor la pește, de două ori pe durata Postului, ortodocșii care țin Postul nu au voie să consume nimic de origine animală (carne, ouă, sau lactate).

Calendarul

De la Marea Schismă a Bisericii creștine, din 1054, Paștile se sărbatoresc după calendare diferite. Catolicii calculează data Paștelui bazându-se pe luna plină ecleziastică și o dată fixă, stabilită de tabele bisericești, pentru echinocțiul de primavară. Ortodocșii stabilesc data Paștelui în funcție de luna plină astronomică și data reală, din punct de vedere astronomic, a echinocțiului de primavară. În ultimele trei decenii, Paștile catolic și ortodox au "căzut" de trei ori în aceeași zi.

Procesiunile

În țările catolice au loc procesiuni care evocă lumea antică din vremea lui Iisus. Actori în costumele personajelor biblice străbat în tăcere, la lumina faclelor, străzile centrale, într-o procesiune ce evocă Drumul Crucii. De asemenea, se desfășoară procesiuni de Florii.