Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) şi Serviciul Judeţean al Arhivelor Statului (SJAS) au marcat, vineri, 130 de ani de la proclamarea Regatului România, printr-un simpozion ştiinţific, constituit sub forma unei veritabile lecţii de istorie pentru elevii de la şcolile constănţene participante. Evenimentul s-a desfăşurat în aula „Adrian Rădulescu” a muzeului, în prezenţa directorului instituţiei-gazdă, dr. Gabriel Custurea, şefului SJAS, dr. Virgil Coman, muzeografului dr. Lavinia Gheorghe şi profesorului dr. Gheorghe Dumitraşcu de la Universitatea „Ovidius”. Discursurile distinşilor invitaţi au alternat cu prezentările eseurilor elevilor constănţeni, pe tema dată - Diana Holban, Mădălin Ionuţ Cuclea, Bianca Bărbuleasa, Crina Marc şi Ancuţa Enică. Totodată, în program a fost inclus şi un scurt moment folk, avându-i ca protagonişti pe profesorul Walter Ghicolescu de la Şcoala nr. 12 şi pe Adrian Grădinaru.

„Astăzi, ne-am gândit să marcăm 130 de ani de la proclamarea Regatului România. Ne-am gândit să ne omagiem înaintaşii, deoarece, acum 130 de ani, România, datorită prestigiului pe care îl căpătase în Europa, era tratată cu mult respect, iar ca o încununare a acestui respect, s-a putut proclama Regatul România, după ce câţiva ani înainte avusese loc Unirea Principatelor şi se câştigase Independenţa. La 1881, idealurile generaţiei paşoptiste, „generaţia de aur” a României, se îndeplineau, pentru că, în 1848, s-a pornit cu ideea de unire a românilor, cu ideea de împroprietărire a ţărănimii şi cu cea de independenţă”, a spus directorul MINAC, Gabriel Custurea.

„Nu vă grăbiţi să aruncaţi cu pietre”. O scurtă, dar pertinentă incursiune prin istoria „regalităţii” româneşti a fost făcută de prof. univ. dr. Gheorghe Dumitraşcu. „Regii României au avut, fiecare dintre ei, o aură pozitivă, mai ales Carol I. Cine-i citeşte corespondenţa, cine-i citeşte însemnările va vedea că omul acesta a avut România la suflet, chiar dacă, iniţial, a venit aici să implementeze modelul german. Carol I îşi leagă numele de tot ceea ce a fost frumos şi urât în această perioadă (...). Când veţi judeca pe cineva - un om, opera sa, gândurile, realizările şi eşecurile lui - nu vă grăbiţi să aruncaţi cu pietre. Carol I a fost unul dintre cei mai mari conducători ai României din toate timpurile. Nepotul lui, Ferdinand, a avut norocul, ca şi Carol de altminteri, să aibă o soţie luminată şi sentimentală, o soţie inteligentă, cultă, care a impus la înalte curţi ale lumii de atunci şi astfel şi-a riscat şi viaţa pentru a duce România la Unirea din 1918. Aşadar, Ferdinand a fost un principe şi un rege luminat. Carol al II-lea are păcatele lui. În perioada lui s-a furat, astfel încât îmi vine să cred că acest Carol al II-lea este părintele clasei noastre politice, jefuitoare de Românie după 1989 (...) Ultimul rege, Mihai I, nu a fost rege”, a spus apreciatul istoric dr. Gheorghe Dumitraşcu. „Acum 130 de ani, România devenea regat şi avea un alt loc în lumea asta. Dar, trăim în republică. N-avem nevoie de nostalgii, nu avem nevoie de nostalgii regale”, a conchis dr. Gheorghe Dumitraşcu.

Documente de arhivă, de la 1881. La rândul său, şeful SJAS Constanţa, dr. Virgil Coman, le-a prezentat elevilor câteva documente de arhivă cu îndemnul de a nu uita semnificaţia zilei de 14 martie 1881 - dată la care România a fost proclamată regat. Acesta le-a prezentat copiilor şi adolescenţilor documente din patrimoniul instituţiei pe care o conduce, care reflectă faptul că, la acel moment, comuna urbană Constanţa a participat, prin reprezentanţii săi, la festivităţile dedicate proclamării Regatului România.