Suntem mai degrabă obişnuiţi să primim informaţii despre gravele consecinţe ale poluării şi încălzirii climatice asupra florei şi faunei, dar specialiştii în conservarea naturii propun şi un top al regiunilor care, prin bogăţia speciilor pe care le adăpostesc, sunt de neînlocuit în ecosistemul Terrei. Pe Lista Roşie a Speciilor Ameninţate dată publicităţii de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii sunt menţionate 137 de zone protejate a căror posibilă pierdere va face viaţa pe Terra mult mai săracă. Dintre cele circa 173.000 de zone protejate de pe Terra, cele 137 de regiuni care nu pot fi înlocuite adăpostesc 21.500 de specii ameninţate, fiind situate în numai 34 de ţări. Aproape jumătate dintre acestea nu sunt încă pe lista UNESCO a Patrimoniului Mondial, demersurile pentru întocmirea unei noi clasificări care să întărească măsurile restrictive de protecţie fiind în toi.

ROMÂNIA, UN COLŢ DE RAI Noua abordare atrage atenţia asupra speciilor carismatice a căror dispariţie va afecta viaţa oamenilor, pe care îi va văduvi de frumuseţea şi armonia naturii, cum ar fi ursul polar. Pe primul loc în topul locurilor de neînlocuit este Parcul Naţional Sierra Nevada de Santa Marta din Columbia, adăpost pentru cele mai multe specii endemice din lume. Urmează Rezerva Naţională de Protecţie a Pădurii Tropicale Párramo Urrao, care ocupă 13% din suprafaţa Terrei.

Şi România se află pe lista locurilor care nu pot fi înlocuite, fiind menţionaţi Munţii Maramureşului. Condiţiile fito-istorice ale Parcului Natural al Munţilor Maramureşului sunt determinate de poziţia geografică, structura geologică, clima temperată, complexitatea geomorfologică zonală, expoziţiile diferite, marea amplitudine a înclinaţiei versanţilor, de evoluţia diferitelor tipuri de sol au favorizat dezvoltarea unei flore bogate şi diversificate, precum şi instalarea unui covor vegetal variat. Primele investigaţii botanice au fost efectuate în secolul al XIX-lea, perioadă în care s-au început primele intinerare botanice în aceşti munţi, făcându-se şi primul conspect al florei Maramureşului, ce cuprindea 967 de plante. Speciile de cormofite identificate în Parcul Natural al Munţilor Maramureşului reprezintă circa 24% din flora de la nivel naţional, rezultând astfel importanţa conservării ca eşantion reprezentativ pentru regiunea biogeografică alpină.

OBSERVATOR MONDIAL AL DESPĂDURIRILOR Eforturile pentru salvarea mediului s-au intensificat, însă. Google, organizaţii ecologiste şi guvernele din mai multe ţări au prezentat o bază de date foarte sofisticată, creată pentru a urmări procesul de despădurire la nivel global, în speranţa de a intensifica lupta contra unuia dintre factorii majori ai încălzirii globale. Site-ul www.globalforestwatch.org va urmări dispariţia copacilor pe plan mondial cu ajutorul unor imagini de înaltă rezoluţie, cu actualizări frecvente. Informaţiile, care se adresează factorilor de decizie politici, dar şi companiilor care doresc să cumpere terenurile apărute după despăduriri, pot fi consultate în mod gratuit. Terra a pierdut nu mai puţin de 2,3 milioane de kilometri pătraţi de păduri între 2000 şi 2012, potrivit informaţiilor reunite de Google şi Universitatea Maryland din SUA. Oricine poate să consulte online această hartă care delimitează pădurile protejate sau să vadă numele companiilor care cumpără ulei de palmier provenind din exploatările forestiere ilegale.

Despădurirea joacă un rol capital pentru fenomenul de încălzire globală, iar pădurile, care ocupă o treime din suprafaţa planetei, funcţionează ca nişte puţuri de carbon, asimilând acest gaz care, fără ele, ar ajunge în atmosferă. Pentru a alcătui această bază de date, Google a compilat milioane de imagini din satelit realizate în peste 40 de ani de Institutul american de Geologie. Norvegia, Marea Britanie şi SUA au participat şi ele la implementarea acestui proiect.