În ultima zi a săptămânii trecute s-a celebrat ziua comemorării victimelor traficului rutier, ocazie cu care şi reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa şi-au exprimat sprijinul pentru cei afectaţi de accidente rutiere. „Atragem atenţia întregii societăţi asupra problemei accidentelor rutiere şi a consecinţelor acestora şi, totodată, încurajăm utilizatorii de drumuri să adopte un comportament mai responsabil”, spun reprezentanţii DSPJ. Din 1990 şi până în prezent, peste 64.000 de români au murit în evenimente rutiere, echivalentul unui oraş de dimensiuni medii care a fost şters de pe harta ţării. Anul trecut, pe şoselele din România au fost înregistrate 9.213 accidente, în care 2.363 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar 8.477 au fost răniţi. Aceste date plasează ţara noastră pe unul dintre primele locuri în UE în privinţa ratei evenimentelor rutiere soldate cu morţi şi răniţi grav, mai spun medicii DPSJ.

PESTE 14 FACTORI PSIHICI GENERATORI DE ACCIDENTE De asemenea, medicii DSPJ atrag atenţia asupra celor 14 factori psihici generatori de accidente. Este vorba despre: deficienţe în sfera atenţiei (concentrare redusă, instabilitate, fixitate); operativitate redusă a funcţiilor decizionale (lentoare, unilateralitate, slabă anticipare,deficit de informaţie etc.); slabă rezistenţă afectivă în situaţii critice (emotivitate, anxietate, frică); impulsivitatea şi agresivitatea (slabul echilibru psihomotor, nesocotirea pericolului, a regulilor de circulaţie şi a prezenţei celorlalţi participanţi la trafic); reactivitatea motorie scăzută (timp de reacţie mare, discrepanţă între momentul apariţiei stimulului şi cel al efectuării operaţiilor motorii); slabul autocontrol (dezorganizarea generală a comportamentului în situaţiile critice); nivelul scăzut al capacităţii de anticipare a evenimentelor în spaţiul rutier; simţ de răspundere scăzut (slabă conştientizare a complexităţii şi implicaţiilor sociale ale comportamentului la valori); ambiţia (centrarea unilaterală pe propriul Eu, exacerbarea tendinţelor de autoevidenţiere şi autoafirmare etc.); indisciplină (nesocotirea condiţiilor respective ale circulaţiei rutiere; încălcarea regulilor de circulaţie); supraestimarea propriului nivel de competenţă (a însuşirilor şi capacităţilor); vitezomania, „beţia vitezei\" şi plăcerea pe care o resimte cel în cauză; nervozitatea (rezistenţa scăzută la acţiunea factorilor perturbatorii) la frustrare; instabilitatea modului de abordare şi reacţie la stimulii externi; oboseală (disfuncţia generală a sistemului personalităţii, cauzată de suprasolicitarea neuropsihică la volan). „În nici unul din cazurile analizate nu a fost prezent doar un singur factor dintre cei enumeraţi; cel mai frecvent s-au conjugat 3-4 asemenea factori. Se confirmă astfel că accidentul de circulaţie este multicondiţionat, neputând fi explicat printr-o singură variabilă psihofiziologică”, explică medicii DSPJ.