Cel puţin 14 militari ucraineni au fost ucişi în atacuri comise de separatişti pro-ruşi, ieri, în cea mai sângeroasă zi pentru armata ucraineană de la declanşarea, la începutul lui aprilie, a operaţiunii vizând preluarea controlului asupra estului ţării, potrivit unui bilanţ al autorităţilor de la Kiev. 13 militari au murit într-un atac cu grenade şi cu mortiere în apropiere de Volnovaha, în regiunea Doneţk, potrivit preşedintelui interimar, Oleksandr Turcinov. Un alt militar a fost ucis într-un atac separat împotriva convoiului în care se afla, în regiunea Lugansk. Aceste atacuri au fost comise cu trei zile înaintea unui scrutin prezidenţial considerat crucial pentru viitorul ţării, după şase luni de criză politică ce au condus Ucraina în pragul unui război civil şi unei sciziuni. Armata a lansat pe 13 aprilie o operaţiune pentru a prelua controlul asupra regiunilor Doneţk şi Lugansk, aflate în mare parte sub controlul separatiştilor care şi-au proclamat suveranitatea în urma unor referendumuri privind independenţa. De mai multe zile, pe frontul de est se înregistra o acalmie, în urma violenţelor de la începutul săptămânii, când a fost ucis un militar ucrainean. Potrivit ONU, cel puţin 127 de persoane - militari ucraineni, separatişti pro-ruşi şi civili - au fost ucise în confruntări violente, în perioada 13 aprilie - 16 mai.

Insurgenţi înarmaţi pro-ruşi au invadat, ieri, patru mine de cărbune din regiunea separatistă Lugansk, a anunţat ministerul ucrainean al Energiei. În urma atacului, minele şi-au suspendat activitatea. Sub ameninţarea armelor, teroriştii cer să li se furnizeze explozibili, a declarat ministerul, adăugând că le-a cerut serviciilor de securitate să reacţioneze de urgenţă.

POSIBILĂ RETRAGERE RUSĂ Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat ieri că mişcările de trupe ruse ar sugera o retragere parţială a efectivelor staţionate la frontiera cu Ucraina. ”Retragerea trupelor ar fi primul pas al Rusiei în direcţia cea bună, cea a respectării angajamentelor internaţionale, mai ales în contextul în care Ucraina pregăteşte un important scrutin prezidenţial”, a insistat Rasmussen. Armata rusă a retras de la frontierele Ucrainei patru garnituri feroviare cu blindate, armament şi mii de militari, anunţă Ministerul rus al Apărării. Transportul echipamentelor militare se face cu trenuri, iar cel al efectivelor umane cu avioane de tip Il-76, precizează instituţia. Pe 21 mai au fost efectuate patru transporturi feroviare şi 15 zboruri cu avioane Il-76 din regiunile Rostov, Belgorod şi Briansk, situate la frontiera cu Ucraina, adaugă ministerul, citat de Russia Today. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat, luni, revenirea în bazele permanente a militarilor mobilizaţi oficial pentru exerciţii, în apropiere de frontiera ucraineană. Conform serviciilor secrete occidentale, 40.000 de militari ruşi sunt staţionaţi la frontiera cu Ucraina. Săptămâna trecută, Putin afirma că trupele deja fuseseră retrase, dar NATO şi SUA nu au confirmat informaţia.

PE ALESE Doi miliardari, ultranaţionalişti, personalităţi provenite din rândul mişcării de contestare din Maidan, inamicii lor pro-ruşi şi o divă se numără printre candidaţii la alegerile prezidenţiale din 25 mai, din Ucraina.

Petro Poroşenko, proprietarul unui prosper grup care produce ciocolata Roshen, s-a îmbogăţit în anii ’90, pe ruinele Uniunii Sovietice. La vârsta de 48 de ani şi având o avere estimată la 1,6 miliarde de dolari, el este singurul oligarh care nu a ezitat să îşi pună în mod deschis puterea financiară şi mediatică - prin postul de televiziune Kanal 5 - în slujba contestatarilor pro-europeni de la Kiev. Cota sa de popularitate a crescut fulgerător, în pofida trecutului său: el a fost unul dintre fondatorii Partidului Regiunilor, fosta formaţiune a lui Viktor Ianukovici, şi ministrul Economiei în timpul guvernării acestuia. Dacă va fi ales preşedinte, el promite să rezolve problema cu Rusia în trei luni. El este creditat cu 33% din intenţiile de vot.

Iulia Timoşenko, celebră în Occident, diva blondă, imaginea revoluţiei pro-occidentale din 2004, a reapărut pe scena politică în februarie, imediat după eliberarea sa din închisoare, unde a fost trimisă de justiţia fostului preşedinte Viktor Ianukovici. Luând cuvântul dintr-un scaun cu rotile, în faţa mulţimii care plângea morţii represiunii sângeroase din Maidan, ”Doamna de fier”, în vârstă de 53 de ani, a fost întâmpinată cu rezervă. Ulterior, ea şi-a multiplicat declaraţiile şocante, a lansat o mişcare de rezistenţă faţă de agresiunea rusă, a promis aderarea la UE. Nimic nu a funcţionat însă, popularitatea sa fiind în cădere liberă, cu 6% din intenţiile de vot. Îmbogăţită în anii post-sovietici, cu un trecut plin de zone de umbră, ea promite o luptă fără milă împotriva oligarhilor şi o a treia revoluţie, dacă nu va fi aleasă.

Serghei Tighipko, în vârstă de 54 de ani, este creditat cu 4% din intenţiile de vot şi vrea să restabilească relaţiile economice cu Rusia, în pofida crizei fără precedent dintre cele două state, pe care unii o califică drept ”război nedeclarat”. Fost bancher şi miliardar, el a fost directorul de campanie al lui Viktor Ianukovici în 2004, când a avut loc Revoluţia Portocalie ce a condus la un fiasco pentru candidatul său. După ce s-a distanţat, el s-a alăturat din nou taberei lui Ianukovici, în 2010, devenind vicepremier şi conducând o reformă a pensiilor foarte nepopulară. Singurul candidat cu greutate care este pro-rus în mod deschis, el a deplâns, într-un interviu acordat AFP, faptul că nu poate să desfăşoare o campanie, din motive de securitate, în regiunile separatiste din est, unde insurgenţii armaţi nu recunosc legitimitatea alegerilor prezidenţiale ucrainene.

Anatoli Griţenko, fost ministru al Apărării şi susţinător al aderării Ucrainei la NATO, apreciază că Vladimir Putin a lansat al treilea război mondial şi promovează măsuri radicale pentru a face faţă agresiunii ruse. La vârsta de 56 de ani, el se bucură de o oarecare popularitate în rândul foştilor manifestanţi din Maidan, dar nu este creditat decât cu 4% din intenţiile de vot.

Mihailo Dobkin, fost guvernator al fostei capitalei ucrainene Harkov, a susţinut violenţele împotriva manifestanţilor pro-europeni de la Kiev, pe care i-a calificat drept ”monştri” şi ”clovni”. După ce a flirtat cu ideile separatiste, el se prezintă acum, la vârsta de 44 de ani, drept susţinătorul unei Ucraine unite, în pofida urmăririlor judiciare pentru atingere adusă integrităţii teritoriale a ţării. Neiubit la Kiev, unde afişele sale de campanie sunt vandalizate sistematic, el este creditat cu 2,6%.

La vârsta de 45 de ani, Oleg Tiagnibok, liderul partidului Svoboda, a reuşit să se impună pe scena politică, graţie rolului său în mişcarea din Maidan şi în pofida unei reputaţii antisemite. Disciplina partidului său şi serviciul său de ordine eficient pentru protejarea manifestanţilor au permis mai multor membri ai partidului său să intre în Guvernul provizoriu. Dar el a trecut în plan secund, în ultimele săptămâni. Dmitro Iaroş este „oaia neagră“ a ruşilor, care îl caută pentru terorism. Având 42 de ani, liderul mişcării ultranaţionaliste paramilitare Pravîi Sektor, care a radicalizat contestarea din Maidan cu cocteiluri Molotov, contribuind la înlăturarea lui Viktor Ianukovici, este considerat fascist în regiunile pro-ruse ale ţării.