Un avertisment extrem de dur vine din partea Băncii Mondiale, care atrage atenţia asupra faptului că, până în 2050, peste 140 de milioane de persoane ar putea migra din trei regiuni ale lumii în curs de dezvoltare pentru a fugi de efecte ale schimbării climatice precum scăderea producţiei agricole, penuria de apă şi creşterea nivelului mării. Potrivit AFP, într-un raport publicat luni, instituţia a cifrat la 86 de milioane de oameni numărul "migranţilor climatici" potenţiali în Africa subsahariană, la 40 de milioane în Asia de Sud şi la 17 milioane în America latină dacă nu se face nimic până în 2050. "În fiecare zi, schimbarea climatică devine o ameninţare economică, socială şi existenţială mai puternică", a comentat Kristalina Gheorghieva, numărul 2 în ierarhia Băncii Mondiale. "O constatăm în oraşele confruntate cu crize de apă fără precedent, în regiunile de coastă lovite un val de furtuni distructive, în regiunile agricole care nu mai pot produce culturi esenţiale", a adăugat ea. Gheorghieva subliniază că, în mod irezistibil, schimbarea climatică a devenit "un motor pentru migraţie", constrângându-i pe indivizi, familii şi chiar comunităţi întregi să caute locuri mai viabile.

Migraţiile climatice interne în sânul aceleiaşi regiuni sunt deja o realitate şi aceşti "migranţi climatici" li se vor adăuga milioanelor de persoane deja strămutate din motive politice, economice sau sociale. Autorii raportului au realizat trei studii de caz. Unul dintre acestea s-a efectuat asupra Etiopiei, unde creşterea demografică ar putea atinge 85% până în 2050 şi migraţiile vor creşte din cauza scăderii recoltelor. Un alt studiu vizează Bangladeshul, unde "migraţiile climatice" riscă să fie mai numeroase decât toate celelalte tipuri de deplasări interne în 2050. Ultimul studiu de caz se focalizează asupra Mexicului, unde migraţiile plecând din regiuni vulnerabile la schimbare climatică spre zonele urbane ar urma să se accentueze. Totuşi, poate fi evitat ca aceste deplasări de populaţii legate de schimbarea climatică să degenereze în crize umanitare şi să ameninţe dezvoltarea anumitor ţări, estimează instituţia cu sediul la Washington. Cercetătorii susţin că numărul lor ar putea fi redus cu până la 80%, dacă oamenii politici acţionează "pe mai multe fronturi", reducând emisiile de gaze cu efect de seră, integrând aceste deplasări de populaţii în planuri de dezvoltare sau investind pentru a înţelege mai bine procesul de migraţie climatică internă.