„Inginer cu veleităţi de istoric”, aşa cum îi place să se autodefinească, Petre Covacef, alias „nea Petrică stabilopod”, a venit în faţa publicului cu un nou volum dedicat istoriei construcţiilor din Dobrogea: „150 de ani în evoluţia căilor ferate din Dobrogea. Volumul I”. Evenimentul editorial s-a desfăşurat ieri, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arhelogie Constanţa (MINAC), la o zi de la sărbătorirea a 150 de ani de la inaugurarea căii ferate Cernavodă-Constanţa şi de la vernisajul expoziţiei „Constanţa Engleză”.

„Este o carte scrisă din dragoste pentru meseria de inginer constructor. Este un domeniu nou în istoria României, pe care majoritatea istoricilor l-au tratat în maxim două pagini, la începutul fiecărui volum, fără să precizeze elementele esenţiale ale construcţiilor lucrărilor”, a subliniat Petre Covacef. Inginerul i-a mulţumit soţiei sale, Zaharia Covacef, pentru sprijinul oferit în realizarea cărţii, dar şi prietenilor săi, printre care se află şi arhitectul Gheorghe Radu Stănculescu. „Îi mulţumesc lui Ghiţă Stănculescu, nepotul generalului Stănculescu şi fiul celui mai respectat profesor pe care l-am avut la Institutul de construcţii din Bucureşti, profesorul de fundaţii Ion Stănculescu, care m-a... picat cu glorie la examenul pentru obţinerea titlului de doctor în ştiinţe. Îi port o mare recunoştinţă pentru faptul că, abandonând ştiinţa tehnică a construcţiilor, mi-a permis să scriu a noua carte despre trecutul şi istoria oraşului Constanţa”, a spus, cu umor, Petre Covacef.

„Fostul inginer” şi „scriitor în timpul liber” lucrează, în prezent, la elaborarea volumelor „Cuibul reginei” şi „Portul Constanţa. Volumul II”, pe care le va lansa anul viitor.

Lansarea lucrării a avut loc într-un cadru colocvial, la eveniment fiind prezenţi istorici şi oameni de cultură constănţeni, printre care şi soţia autorului, apreciatul arheolog Zaharia Covacef şi fiica acestora. Volumul „150 de ani în evoluţia căilor ferate din Dobrogea” este dedicat arhitectului Gheorghe Radu Stănculescu, istoricului Gheorghe Dumitraşcu, dar şi soţiei autorului, Zizi Covacef.