În anul în care, indiferent de religie, sex sau orientare politică, ar trebui să-și dea mâna și să sărbătorească 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, românii sunt mai dezbinați ca niciodată. Și asta din cauza conflictelor politice, care au împărțit țara în două. În anul centenarului, românii ar trebui să aniverseze 159 de ani de când s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în Țara Românească și Moldova. Cum va fi marcată această zi, rămâne de văzut. Însă, în condițiile în care țara este împărțită în două, presupunem că sărbătorirea acestei zile va fi trecută în plan secund.

CONSTĂNȚENII SERBEAZĂ UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

Manifestările dedicate Unirii Principatelor Române sunt organizate, miercuri, 24 ianuarie, de Instituția Prefectului Constanța, în colaborare cu Primăria Municipiului Constanța, Consiliul Județean și Comandamentul Flotei, la care se vor alătura și alte instituții care onorează, de regulă, astfel de invitații. Parada militară de miercuri va începe la ora 11.00 și, potrivit reprezentanților Primăriei Constanța, vor defila trei plutoane, respectiv Garda de Onoare a Brigăzii 243 Radioelectronică și Observare al Forțelor Navale Române, militari din cadrul brigăzii 9 Mecanizată „Mărășești” Constanța, dar și militari de la Centrul 39 Scafandri. La Mangalia, ceremonia militară și religioasă prilejuită de sărbătorirea Zilei Unirii Principatelor Române va avea loc în Piața Republicii, de la ora 10.45. Mai multe manifestări dedicate împlinirii a 159 de ani de la Unirea Principatelor Române vor avea loc marți și miercuri în toată țara, inclusiv în Basarabia, la Chișinău, unde 24 ianuarie are dublă însemnătate. Mica Unire va fi sărbătorită și la Chișinău, în Sala mică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Cu această ocazie, va fi organizată masa rotundă „Centenarul Unirii. Basarabia pe calea afirmării identităţii naţionale (24 ianuarie 1859 – 24 ianuarie 1918)”. În București, Muzeul Naţional Cotroceni va fi deschis publicului. Palatul domnesc de la Cotroceni a fost reședința domnitorului în perioada Unirii Principatelor, iar vizitatorii pot vedea expoziţia cu obiecte personale care au aparţinut familiei Cuza, precum documente originale, dar și sabia de paradă primită în dar de la principele sârb Mihail Obrenovici.

Ziua de 24 ianuarie este cunoscută de români ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în Țara Românească și Moldova. Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unirea statelor: Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.