Operațiunea antiteroristă declanșată de autoritățile de la Kiev este departe de a obține rezultatul scontat, adică o anihilare a rebelilor pro-ruși din regiunile estice ale Ucrainei. Ieri, autoritățile regionale au anunțat că 17 civili, dintre care trei copii, au fost ucişi în ultimele 24 de ore în bombardamentele din Gorlivka, unul dintre bastioanele separatiştilor pro-ruşi, situat la 45 de kilometri nord de Doneţk. O perioadă de doliu de trei zile a fost decretată în acest oraş, după moartea a 13 civili, dintre care doi copii, duminică, în cadrul unor atacuri multiple cu rachete Grad. Mai multe case din centrul oraşului au fost avariate, fiind lovite de obuze, precum şi mai multe clădiri administrative. Mai multe obuze au căzut peste spitalul municipal şi au avariat maternitatea. ONU a denunţat folosirea armelor grele în zone rezidenţiale, atât de către separatiştii pro-ruşi, cât şi de armata ucraineană, într-un raport publicat luni și care anunţa peste 1.100 de morţi în luptele din estul ţării, de la jumătatea lui aprilie până în prezent.

PROTESTE ANTIMOBILIZARE Peste 100 de persoane au blocat, ieri, autostrada Kiev - Ciop din sud-vestul Ucrainei, la 30 de kilometri de frontiera cu Ungaria, pentru a protesta faţă de mobilizarea care are loc în prezent pentru luptele din estul ţării. Circa 100 de camioane care veneau din Europa erau blocate de această mişcare de protest. Implicat de la jumătatea lui aprilie într-o operaţiune antiteroristă împotriva separatiştilor din estul ţării, Guvernul ucrainean a decretat, săptămâna trecută, o nouă mobilizare, în timp ce luptele se intensifică şi devin din ce în ce mai sângeroase. În timp ce membrii minorităţii româneşti din Ucraina s-au alăturat acestei mişcări, blocând mai multe drumuri în sud-vestul ţării, Ministerul român al Afacerilor Externe s-a declarat, ieri, îngrijorat de situaţia care a generat aceste proteste: ”Ministerul urmăreşte îndeaproape modul în care se desfăşoară mobilizarea, în contextul nemulţumirii exprimate de tinerii de origine română”. Declarând că înţelege motivele pentru care Kievul a decretat această mobilizare, Bucureştiul susţine că se aşteaptă ca ”aceste proceduri să nu aibă un caracter selectiv, care să introducă o abordare discriminatorie, pe criterii etnice”. Potrivit datelor oficiale, minoritatea românească din Ucraina numără aproximativ 151.000 de persoane, cele două ţări având o frontieră comună de 650 de kilometri lungime.

APELUL OLANDEI Premierul olandez, Mark Rutte, l-a sunat pe preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, pentru a cere încetarea confruntărilor în apropiere de locul prăbuşirii avionului malaezian, în estul Ucrainei. Experţii olandezi şi australieni responsabili cu ancheta în cazul prăbuşirii avionului în Ucraina au fost nevoiţi ieri să renunţe din nou să se deplaseze la locul catastrofei, din cauza luptelor din proximitate, a anunţat anterior Ministerul olandez al Justiţiei. Aceşti experţi şi poliţişti au fost deja nevoiţi luni să se întoarcă din drum în timp ce încercau să meargă la locul catastrofei, unde se află fragmente din epava avionului Malaysia Airlines. Preşedintele Poroşenko i-a promis lui Rutte că va face tot posibilul pentru a le permite anchetatorilor să ajungă la locul tragediei. Peste 200 de cadavre au fost deja recuperate şi trimise în Olanda, pentru identificare. Armata ucraineană a confirmat ieri dimineaţă că luptele continuau în zona prăbuşirii avionului Boeing 777 al Malaysia Airlines. Avionul MH17, care efectua cursa Amsterdam - Kuala Lumpur, cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Moscova. Kievul şi occidentalii i-au acuzat pe separatişti şi pe protectorii lor de la Kremlin că sunt responsabili de această catastrofă.

STAT AGRESOR Parlamentarii din Duma de Stat iau în considerare introducerea termenului de ”stat agresor” în legislaţia rusă, referitor la ţările care impun sancţiuni Rusiei şi cetăţenilor săi, relatează ziarul ”Izvestia” în ediţia de ieri. Un stat agresor va fi definit ca un stat care introduce sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, cetăţenilor ruşi şi entităţilor legale ruse. Amendamentele propuse de Evgheni Fedorov şi Anton Romanov, membri ai partidului Rusia Unită, vor fi adăugate în mai multe legi federale, inclusiv legea contractelor şi reglementările de audit. Conform documentului, entităţile juridice străine şi persoanele din state agresoare vor avea interdicţie de a realiza servicii de consultanţă şi audit în Rusia. ”Toate cele şase mari companii americane care oferă servicii de audit şi consultanţă în Rusia - Deloitte, KPMG, Ernst & Young, PricewaterhouseCoopers, Boston Consulting Group şi McKinsey - vor fi incluse pe listă”, a declarat Evgheni Fedorov, citat de „Izvestia“. Proiectul legislativ va fi trimis azi spre examinare Guvernului.

SANCȚIUNI EUROPENE UE a adoptat ieri, pentru prima dată, o importantă serie de sancţiuni economice contra Rusiei, pentru a-l constrânge pe preşedintele Vladimir Putin să nu mai susţină acţiunile destabilizatoare din Ucraina. Sancţiunile vizează blocarea accesului la pieţele financiare europene, interzicerea vânzărilor de armament, comerţul cu tehnologii sensibile şi cu bunuri de uz militar şi civil. În plus, Bruxelles-ul a decis blocarea activelor a patru oameni de afaceri ruşi apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin, acuzaţi că beneficiază de anexarea Crimeei. Identităţile persoanelor şi ale entităţilor sancţionate vor fi publicate azi în „Jurnalul Oficial al UE“. Pe lista sancţiunilor sunt deja 87 de persoane şi 20 de entităţi.

Rusia ar putea limita, în curând, importul anumitor fructe din UE şi de pui din SUA, în condiţiile în care Bruxelles-ul se pregăteşte să-şi consolideze sancţiunile la adresa Moscovei. Această decizie este motivată de descoperirea unei insecte periculoase, molia orientală a fructelor, la anumite produse europene, potrivit lui Aleksei Alekseenko, un consilier al directorului agenţiei veterinare ruse Rosselhoznadzor. Acesta a mai spus luni că Rusia şi-ar putea limita importurile de pui din SUA, din cauza unei epidemii de salmonella. Moscova este adesea acuzată că utilizează arma comercială, invocând în special motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi. Rusia a utilizat această armă în ultimele două luni împotriva Ucrainei şi R. Moldova, ca reacţie la semnarea de către cele două foste republici sovietice a unui tratat de liber schimb cu UE. Autorităţile sanitare ruse au de asemenea în colimator gigantul american McDonald's, acuzat de infracţiuni în ceea ce priveşte compoziţia anumitor burgeri.