Doneţk, fieful separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei, s-a confruntat, în noaptea de marţi spre miercuri, cu primul atac aerian, care nu s-a soldat însă cu victime, a anunţat Primăria. Districtul Kalininski, în apropiere de strada Secenov, a suferit, în cursul nopţii, un atac aerian care a lăsat pe şosea o gaură cu diametrul de patru metri şi adâncimea de 1,5 metri. „Un gazoduct a fost avariat de schije de obuze. Geniştii acţionează în zonă pentru a dezamorsa un obuz neexplodat”, a informat Primăria. ”Acest atac nu a făcut victime în rândul civililor”, a adăugat Primăria, precizând că trei civili au fost ucişi în 24 de ore, în tiruri de artilerie înregistrate în alte districte din oraş. Acesta este primul atac aerian împotriva capitalei regionale, care avea un milion de locuitori înainte de începerea ostilităţilor, la jumătatea lui aprilie. Aviaţia ucraineană a bombardat, în mai, aeroportul internaţional din Doneţk, aflat la periferia oraşului, care fusese ocupat de insurgenţi. Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene nu a fost în măsură să precizeze originea atacului nocturn.

Ieri, Andrei Lissenko, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, a anunțat că 18 soldaţi au fost ucişi și alți 54 au fost răniți în luptele din estul ţării, în ultimele 24 de ore. Luptele s-au intensificat, în ultimele zile, în apropiere de Doneţk, cel mai mare oraş din bazinul minier Donbas. ”Laţul se strânge în jurul localităţilor Doneţk, Lugansk şi Gorlivka, bastioane separatiste din estul Ucrainei”, a declarat, în schimb, purtătorul de cuvânt Oleksîi Dmitraşkivski. ”Trupele se regrupează şi consolidează barajele. Ne pregătim să eliberăm oraşele controlate de separatişti”, a adăugat el. Strategia Kievului are în vedere izolarea insurgenţilor la Doneţk până la epuizarea tuturor resurselor. Kievul susţine că obiectivul este să blocheze accesul la frontiera rusă, pe unde, potrivit autorităţilor ucrainene şi occidentale, tranzitează arme şi combatanţi, ceea ce a justificat sancţiunile economice fără precedent introduse împotriva Rusiei.

VIZITĂ OFICIALĂ Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, va efectua, azi, o vizită în Ucraina, în contextul intensificării tensiunilor privind prezenţa rusă la frontiera ucraineană. Această vizită, la invitaţia preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko, are ca scop pregătirea reuniunii unei comisii între NATO şi Kiev. NATO se teme că Rusia va utiliza pretextul unei misiuni umanitare sau de menţinere a păcii pentru a trimite soldaţi în estul Ucrainei. Rasmussen a afirmat la sfârşitul săptămânii trecute că agresiunea rusă împotriva Ucrainei justifică pregătirea unor noi planuri de apărare.

APEL DE SPRIJIN Cei 100 de experţi internaţionali care se află în Ucraina pentru căutarea altor rămăşiţe umane sau obiecte personale ale victimelor avionului Malaysia Airlines au cerut, ieri, ajutorul localnicilor, au anunţat autorităţile olandeze. Prezenţi în ultimele zile în apropiere de satul Roszipne, experţii olandezi, australieni, malaezieni întâmpină probleme în recuperea rămăşiţelor umane din zonă, unde luptele au luat amploare în ultima perioadă. Şeful misiunii de experţi a afirmat marţi că este posibil ca populaţia şi autorităţile locale să fi adunat numeroase rămăşiţe umane. Astfel s-ar putea explica de ce experţii au găsit până în prezent doar obiecte personale. Peste 200 de sicrie cu rămăşiţe ale victimelor au fost deja transportate în Olanda, dar numeroase fragmente de cadavre şi obiecte personale ale victimelor se află încă la faţa locului, la aproape trei săptămâni de la catastrofa care a provocat 298 de morţi. Avionul Boeing al Malaysia Airlines, care decolase de la Amsterdam şi se îndrepta spre Kuala Lumpur, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei.

SANCȚIUNI... COCA-COLA Compania americană Coca-Cola şi-a retras spoturile publicitare de la patru posturi de televiziune ruse apropiate de Kremlin şi de la o bancă vizată de sancţiunile occidentale, a anunţat, ieri, publicaţia ”Vedomosti”. Trei dintre posturile vizate, REN-TV, Piatîi Kanal şi Domaşnîi, fac parte dintr-un holding controlat de banca rusească Rossia, vizată de primele sancţiuni occidentale impuse după anexarea Crimeei de către Rusia, în martie. Cel de-al patrulea, Zvezda, difuzează emisiuni patriotice şi aparţine Ministerului rus al Apărării. Sancţiunile impuse băncii Rossia şi preşedintelui şi, totodată, principalului acţionar, Iuri Kovalciuk, interzic, de altfel, companiilor americane să încheie contracte cu compania rusă, considerată drept banca personală a celor mai importanţi oficiali de la Kremlin. În schimb, compania Coca-Cola a afirmat că decizia nu are motive politice şi a precizat că a fost luată din considerente economice. Potrivit cotidianului ”Vedomosti”, Coca-Cola este una dintre cele mai importante companii de pe piaţa rusească de publicitate, cu un buget anual de peste 2,5 miliarde de ruble (51,7 milioane de euro).

COMPENSAȚII Premierul finlandez, Alexander Stubb, şi-a anunţat, ieri, intenţia de a cere o anumită formă de compensaţii UE, dacă sancţiunile impuse Rusiei vor afecta economia finlandeză. Finlanda, care încearcă să depăşească recesiunea cu care s-a confruntat economia ţării în 2012 şi 2013, simte deja efectele scăderii schimburilor comerciale cu Rusia, de la începutul crizei din Ucraina. De altfel, premierul finlandez consideră că situaţia s-ar putea înrăutăţi. ”Există posibilitatea - şi subliniez posibilitatea - de a avea o criză economică. Repercusiunile directe ale sancţiunilor pot fi importante”, a apreciat el. UE a impus, începând din 1 august, noi sancţiuni Rusiei, în speranţa că-l va determina pe preşedintele Vladimir Putin să nu-i mai susţină pe separatiştii din estul Ucrainei. Sancţiunile reduc accesul Rusiei la pieţele financiare europene, impun un embargo asupra contractelor vizând armamentul şi echipamentul militar şi limitează vânzarea în Rusia a tehnologiilor şi echipamentelor pentru domeniul energiei.