PLAN AMIBIŢIOS Metropola americană New York alege să rămână o aşezare prielnică vieţii, date fiind schimbările drastice de mediu şi de relief care vor influenţa Terra. Amintirea groaznică a uraganului Sandy, care a lovit din plin oraşul şi împrejurimile sale, a determinat autorităţile locale să conceapă un plan prin care populaţia să nu mai fie prinsă nepregătită de nicio catastrofă naturală. Planul a fost redactat şi acum trebuie pus şi în practică. Primarul „Oraşului Care Nu Doarme Niciodată“, Michael Bloomberg, a anunţat că va trece la implementarea unor măsuri pentru ca New York-ul să facă faţă schimbărilor climatice. Este vorba despre eforturi serioase pentru refacerea, modernizarea şi montarea de infrastructură nouă, estimate la nu mai puţin de 20 de miliarde de dolari. Este puţin spus că propunerea este foarte ambiţioasă; se doreşte chiar un exemplu şi pentru alte oraşe ameninţate de ape, furia vântului sau ploaie îngheţată.

COOPERARE DE LUNGĂ DURATĂ Planul se întinde pe 400 de pagini şi, odată pus în practică, va schimba radical porţiunile de apă care ameninţă Lower Manhattan, fiind chiar prevăzut şi un nou cartier, numit Seaport City, în East Side. Proiectul include circa 250 de recomandări făcute de specialişti în urma ravagiilor făcute de superfurtuna Sandy. Trebuie ridicate ziduri rabatabile pentru ca apa să se scurgă direct în sistemul de canalizare, iar toată infrastructura de electricitate şi comunicaţii va fi protejată în canale speciale, ferite de umiditate. Este prevăzut şi un sistem de bariere care să fie ridicate pe măsură ce creşte nivelul oceanului. Pe alocuri, planul se remarcă şi prin idei prozaice de a se construi plaje artificiale şi dune de nisip, pentru a limita efectele inundaţiilor. Măsurile pe termen lung sunt însă în curs de aplicare, fiind aşteptat acordul autorităţilor statale şi federale.

Se estimează că, în viitorii 40 de ani, zilele toride se vor dubla şi chiar tripla, iar nivelul apei va creşte cu cel puţin doi metri. Planul trebuie să asigure ca sistemul de canalizare şi de aducere a apei potabile să nu fie afectat, de asemenea că nivelul în creştere al apelor nu va afecta transportul subteran cu metroul, iar viaţa celor opt milioane de locuitori nu va fi afectată în vreun fel. Oraşul New York este înconjurat de ape pe o suprafaţă de 836 de kilometri, mai mult decât Miami, Boston, Los Angeles şi San Francisco la un loc. Orice creştere a nivelului oceanului perturbează viaţa şi afacerile locuitorilor săi. Uraganul Sandy a ucis 100 de persoane în statele New York, New Jersey şi Connecticut, lăsând fără locuinţe şi pe întuneric milioane de oameni şi provocând daune de 19 miliarde de dolari. Banii provin atât de la contribuabili, cât şi din împrumuturi pe care le va face oraşul.

MOŞTENIRE POST-MANDAT Dacă un alt uragan de aceeaşi intensitate cu Sandy va lovi New York-ul, va produce de cinci ori mai multe pagube, ceea ce face ca planul de 20 de miliarde de dolari pentru protecţia oraşului să pară chiar de bun simţ. Planul prevede şi un nou set de reguli pentru companiile care furnizează utilităţi care reglementează timpul necesar pentru restabilirea curentului în urma unei calamităţi, de exemplu. Oraşul îşi va diversifica şi sursele de alimentare, cu accent pe energia regenerabilă, pentru a nu avea de suferit în caz de dezastru natural. Unele elemente ale planului vor fi implementate până la sfârşitul anului, dar lucrările se vor întinde cu mult peste cele 200 de zile care au mai rămas din mandatul lui Michael Bloomberg, care a adresat un apel la viitoarea administraţie să trateze cu seriozitate problema şi să nu stopeze finanţarea. De aceea lucrările sunt supervizate de Autoritatea Portuară din New York şi New Jersey.